Sondaj Novo România: greutatea, schimbarea cea mai des observată la menopauză

Aproape jumătate dintre femei se învinovățesc pentru schimbările corporale din menopauză

București, 23 septembrie 2026. Aproape jumătate (47%) dintre femeile din România care trec prin perimenopauză sau menopauză spun că s-au învinovățit pentru schimbările cu care se confruntă, considerând că nu au suficientă voință sau disciplină. Datele provin dintr-un nou sondaj realizat la inițiativa Novo România, în parteneriat cu iVOX, pe un eșantion de 852 de respondente adulte.

Sondajul arată că deși 72% dintre femeile de peste 40 de ani se consideră bine sau foarte bine informate despre menopauză, peste jumătate (52%) spun că s-au simțit nepregătite înainte de apariția primelor schimbări.

Date cheie din sondaj:

• 72% dintre femeile de peste 40 de ani din România se consideră informate despre menopauză, dar 52% spun că s-au simțit nepregătite înainte de primele schimbări (sondaj Novo România / iVOX, n=852, septembrie 2026).
• Creșterea în greutate sau schimbarea formei corpului este modificarea observată cel mai frecvent la debutul perimenopauzei sau menopauzei (18% din mențiuni).
• Aproape jumătate (47%) dintre femei spun că s-au învinovățit cel puțin uneori pentru schimbările prin care trec.
• Pentru 32% dintre femei, legătura dintre schimbările corporale și menopauză a devenit clară abia după mai mult de 6 luni.

Greutatea — prima schimbare observată

Creșterea în greutate sau modificarea formei corpului reprezintă cea mai frecventă schimbare menționată la debutul menopauzei (18% din mențiuni), fiind una dintre principalele lor preocupări ale respondentelor.

Ca răspuns la întrebarea Ce vă frământă cel mai mult în această perioadă?, creșterea în greutate sau faptul că slăbesc mai greu reprezintă aproape 20% dintre răspunsuri și reprezintă una dintre preocupările cel mai frecvent menționate.

51% dintre respondente spun că nu își mai recunosc corpul sau starea generală, iar aproape tot atâtea (47%) spun că s-au învinovățit frecvent sau uneori pentru ceea ce li se întâmplă, considerând că nu au suficientă voință sau disciplină .

Dieta reprezintă 55% dintre măsurile luate pentru a slăbi/gestiona greutatea sau pentru a reveni la forma fizică dorită, în timp ce 17% optează pentru mersul la sala de fitness, 15% pentru alergat și 11% pentru tratamente medicamentoase.

Recunoașterea întârziată a simptomelor

Pentru peste jumătate dintre femei, legătura dintre schimbările corpului și menopauză nu a fost una imediată: 32% au avut nevoie de peste 6 luni pentru a o face, iar alte 19% încă nu sunt sigure că există o legătură sau nu știu.

„Faptul că 7 din 10 femei se consideră informate, dar peste jumătate spun că s-au simțit nepregătite atunci când au apărut schimbările, arată că între a ști ce este menopauza și a înțelege cu adevărat ce se întâmplă în propriul corp există încă un decalaj. Problemele legate de greutate sunt poate cel mai elocvent exemplu: noi, femeile, observăm schimbările, încercăm să le gestionăm și, de multe ori, ajungem să credem că țin de voință sau disciplină. La Novo, ne dorim să contribuim la o înțelegere mai amplă a etapelor biologice din viața femeilor, prin informare corectă și acces la sprijin medical, cu atât mai mult atunci când aceste schimbări se suprapun cu supraponderea sau obezitatea”, a declarat Cecilia Radu, Director General, Novo România.

De unde își iau femeile informații despre menopauză

Respondentele la sondaj au declarat că încearcă să găsească răspunsuri mai întâi pe cont propriu: alimentația și internetul adună aproape 40% dintre măsurile menționate. Discuția cu un medic reprezintă 16% dintre mențiuni, la un nivel apropiat de începerea unei activități fizice mai intense (17%).

În același timp, sursele medicale rămân principalele surse din care respondentele își iau informațiile despre menopauză: consultația medicală și medicii activi în social media reprezintă împreună 48% dintre principalele surse de informare.

“Menopauza este una dintre cele mai importante tranziții din viața unei femei. Ca medic endocrinolog, primul pas pe care îl fac este să ascult și să înțeleg ce se schimbă pentru fiecare femeie. Apoi intervine partea medicală: evaluarea corectă, explicațiile clare și alegerea, împreună cu pacienta, a unei strategii potrivite nevoilor și istoricului ei- informare, prevenție, opțiuni terapeutice și, mai presus de toate, posibilitatea de a trece prin această etapă cu mai multă încredere și înțelegere.” Prof.Univ. Dr. Cătălina Poiană

Iar atunci când sunt întrebate ce le-ar fi ajutat să traverseze mai ușor această etapă, răspunsurile indică aceeași nevoie. Peste 60% dintre opțiunile indicate țin de sprijin medical: informații medicale mai clare și mai accesibile (23%), acces mai ușor la sprijin și soluții medicale (20%) și o discuție timpurie cu un medic (18%).

„În discuțiile despre greutate, judecata față de sine rămâne aspră. Multe paciente își compară corpul cu cel de acum zece sau douăzeci de ani și își stabilesc obiective greu de atins: să revină repede la o anumită greutate, să poarte aceeași mărime, iar când nu reușesc, interpretează acest lucru ca pe un eșec personal. Aici avem încă mult de lucru: să le ajutăm să nu își măsoare valoarea în kilograme și să stabilim împreună obiective realiste, care să le susțină sănătatea”, explică Dr. Anca Sultan, medic specialist obstetrică-ginecologie.

Menopauza – o schimbare despre care încă se vorbește prea puțin

Deși menopauza este o etapă firească din viața unei femei, conversația din jurul ei este limitată. 63% dintre respondente sunt de acord că despre schimbările hormonale din adolescență se vorbește mai firesc decât despre cele din menopauză.

Potrivit World Obesity Atlas 2025, peste 70% dintre adulții din România se află în zona de suprapondere și obezitate. Pentru femeile care intră în perimenopauză sau menopauză, schimbările legate de greutate pot deveni astfel nu doar o problemă de imagine corporală, ci parte dintr-o conversație mai largă despre sănătate și despre accesul la soluții adecvate.

Prin acest sondaj, Novo  continuă demersurile de a aduce în spațiul public experiențe și teme care influențează relația oamenilor cu greutatea și de a contribui la o conversație bazată pe date, biologie, empatie și sprijin medical, în locul stigmatizării și autoînvinovățirii.