Cu aproximativ 4.000 de ani în urmă, la începutul Epocii Bronzului și cu mult timp înainte ca Caesar să vorbească în Forum, familiile umane aflate în poziții sociale diferite aveau relații apropiate, iar elitele trăiau cu cei din clasele sociale inferioare. Se pare că societățile umane timpurii operau cu un sistem complex de clasă, care se transmitea din generație în generație.
Analizând ADN-ul a peste 100 de schelete antice dintr-un cimitir de lângă Augsburg, Germania, cercetătorii au determinat sexul și gradul de rudenie dintre indivizii îngropați împreună, din aceeași gospodărie. Aceștia erau membrii ai comunităților de fermieri din Europa Centrală, din perioada cuprinsă între 2800 î.Hr. și 1300 î.Hr.
Autorii studiului au descoperit că indvizii înrudiți erau îngropați împreună cu bunurile care păreau să fi fost trasnmise din generație în generație. Indivizii care nu erau înrudiți cu cei din gosopodărie erau îngropați fără nimic asupra lor, sugerând faptul că erau membrii ai familiei din clase inferioare, care nu primeau același tratament.
În timp ce rămășițele sugerează că gospodăriile au intrat în grija multor generații de bărbați, în unele cazuri femeile au fost prezente în comunitate numai pentru o generație. Această observație sugerează că sistemul patrilocal era cel folosit – femeile intrau în familia soțului. Culturile patrilocale au existat și înainte, însă noile dovezi susțin ideea că această practică era tot mai comună pe parcursul dezvoltării societăților.
Philipp Stockhammer, din cadrul Universității Ludwig Maximilian University din Munich, co-autor al studiului, atrage atenția asupra faptului că structura socială a fost mereu un subiect important în arheologie și nenumărate studii au explorat interacțiunile comunității din societățile antice. Însă el susține că noul studiu aduce claritate în ceea ce privește tranziția organizării sociale în timp.
Arheolog la Universitatea din Michigan, Alicia Ventresca Miller, care nu a fost implicată în studiu, împărtășește entuziasmul lui Stockhammer și susține că noul studiu dezvăluie multe despre sistemul timpuriu de moștenire a proprietății și a bunurilor.
„Din câte știu, nu sunt alte studii care să aibă eșantiaone de dimensiuni atât de mari și analize multiple pentru a trage aceste concluzii, mai ales în legătură cu grupurile preistorice”, a declarat ea. „Descoperirile lor privind faptul că averea era moștenită, mai degrabă decât câștigată, are un impact real asupra studiilor despre inegalitate și ne vor schimba probabil percepția despre Europa antică.”
Stockhammer plănuiește să își extindă cercetarea în regiuni dincolo de Augsburg, în speranța de schița o imagine mai clară a structurilor sociale din Epoca Bronzului.
