- Președintele Trump și Bernard Arnault vor inaugura fabrica Louis Vuitton din Texas.
Președintele și șeful executiv al grupului Louis Vuitton Moët Hennessy (LVMH) va avea un grup puternic de susținători la inaugurarea de joi a fabricii Louis Vuitton Rochambeau Ranch din Johnson County, Texas – nimeni alții decât președintele Trump, prima fiică Ivanka Trump și oficialități de stat texane.
Anunțată ca cel mai nou „atelier” de bunuri din piele al casei de lux, capacitatea de producție este menită să reflecte angajamentul lui LVMH de a crea noi locuri de muncă în SUA: 1.000 în următorii cinci ani, afirmă materialele de presă distribuite duminică de companie. Procedând astfel, Louis Vuitton respectă Angajamentul pentru Muncitori Americani, programul de instruire educațională lansat anul trecut. Apple, FedEx și Boeing sunt printre companiile care l-au semnat cu scopul de a crea șase milioane de oportunități de instruire.
Totodată, inaugurarea este și un semnal al hotărârii de a face pregătire intensivă pentru producția artizanală de bunuri din piele, într-un efort de a satisface cererea în creștere pe piața americană pentru produse Louis Vuitton. Amplasată pe 260 de acri (105 ha), Rochambeau Ranch este denumită după mareșalul Jean-Baptiste Donatien de Vimeur, conte de Rochambeau, generalul care a ajutat 13 colonii să-și dobândească independența în timpul revoluției americane.
Stimularea producției interne a fost unul din sloganurile lui Trump. În timp ce brandurile domestice au vorbit despre beneficiile revenirii producției – control superior al calității și condiții de muncă îmbunătățite – cele mai multe continuă să-și producă grosul mărfurilor în străinătate, unde costurile sunt substanțial mai mici. În SUA există 1,8 milioane de locuri de muncă în industria modei, inclusiv 223.000 în producția de textile pentru confecții și încălțăminte. (WWD.com)
- Boeing își dă jos președintele în criza 737 MAX.
Colosul industriei aeronautice l-a deposedat pe șeful executiv Dennis Muilenburg de titlul de președinte, într-o schimbare surprinzătoare de strategie anunțată la câteva ore după ce un comitet global pentru aviație a criticat dezvoltarea modelului cu probleme 737 MAX.
Separarea rolurilor, care-i va permite lui Muilenburg să se „concentreze la maxim” pe ansamblul zilnic al operațiunilor, este ultimul pas făcut de consiliul de administrație în ultimele săptămâni pentru îmbunătățirea supravegherii proiectării și producției. David Calhoun, director executiv și senior managing director la Blackstone Group, va prelua poziția de președinte non-executiv. Boeing a precizat că din partea consiliului există „deplină încredere” în Muilenburg, care-și va menține poziția de vârf și prezența în consiliu. Decizia survine în cadrul eforturilor lui Boeing de a repune în serviciu modelul 737 MAX după ce două catastrofe în care au murit 346 de oameni în Etiopia și Indonezia au provocat în luna martie o oprire de la zboruri pe plan mondial.
Vineri, un comitet internațional pentru aviație a criticat autoritățile americane și pe Boeing cu privire la certificarea avionului. Compania se poate confrunta și cu peste 100 de acțiuni în justiție după accidente, pentru acuzații de erori de proiectare care au condus la date eronate de la senzori și oprirea sistemelor automate care a indus în eroare piloții. Anterior, Reuters informase că un important zbor-test de certificare nu va avea loc probabil înainte de 1 noiembrie, ceea ce va împinge aprobarea de reluare a zborurilor cel mai devreme în decembrie. United Airlines a fost ultima companie aeriană care a anunțat că nu va relua zborurile cu 737 MAX înainte de ianuarie 2020. (Reuters)
- Companiile americane înfruntă riscuri enorme ca să facă afaceri în China.
Războiul comercial și protestele pro-democrație de la Hong Kong sunt doar unele dintre ele. Dar aceasta nu le-a oprit pe multe dintre ele de a se infiltra mai adânc pe imensa piață a Chinei.
Unele companii din SUA au primit semnale pozitive din China în ultimele săptămâni, deschizând drumuri pentru afaceri lucrative pe a doua piață a lumii. De exemplu, PayPal a primit luna trecută o licență pentru a oferi plăți digitale. Wall Street Journal a informat săptămâna trecută că BlackRock a discutat cu firma tech chineză Tescent despre un potențial parteneriat. Iar JPMorgan Chase a câștigat în august o licitație care va permite băncii să preia controlul afacerii de management a activelor din China. Aprobarea finală este încă așteptată. Tesla a petrecut anul trecut construind o imensă fabrică la Shanghai în tentativa de cuceri cea mai mare piață din lume pentru mașini electrice. Reuters a raportat că producția va începe cel mai devreme în această lună, dar Tesla nu a răspuns când CNN Business a cerut o confirmare.
Astfel de relații dintre firme americane și China nu sunt neobișnuite. Țara are peste un miliard de locuitori și multe companii o văd ca o bază de clienți coaptă pentru a fi culeasă. Kerr Gibbs, președinte al American Chamber of Commerce in Shanghai, spune că America corporatistă este „încă foarte interesată” de China: „Cred că dacă întrebați executivii americani ei nu văd deloc o decuplare totală ca o opțiune”.
În timp ce Beijingul relaxează restricțiile în unele domenii pentru investițiile străine, barierele sunt încă greu de depășit. Uriașii americani Mastercard și Visa sunt încă ținuți în afara pieții. Acceptarea lui PayPal poate fi văzută ca un semn că țara este încrezătoare că jucătorii domestici vor continua să domine.
Există și alte vânturi potrivnice, totuși. Încetinirea creșterii economice în China și războiul comercial cu SUA au creat o uriașă nesiguranță pentru investitori – și lucrurile nu se îmbunătățesc. Creșterea redusă a fost principala preocupare din sondajul AmCham de peste vară. Mai mult de 53% din cei chestionați au spus că ori vor amâna, ori vor reduce investițiile ca rezultat direct al tensiunilor comerciale dintre SUA și China. Pentru producătorii americani, ofensiva taxelor pe produsele din China oferă un bun motiv să părăsească țara. Mulți caută de pe acum locuri ca Vietnamul, deoarece creșterea costurilor cu forța de muncă fac China un loc mai scump de producție decât în trecut.
Investițiile directe ale companiilor americane în China au fost de 6,8 miliarde de dolari în prima parte a anului, puțin peste media ultimilor doi ani. O creștere s-a înregistrat în sectorul auto, pe seama noii uzine Tesla.
Tarifele nu reprezintă o mare îngrijorare pentru companiile care nu folosesc China ca bază de producție. Dar războiul comercial a evoluat într-o bătălie și mai mare pentru viitorul tehnologiilor și securitatea națională, creând alte bătăi de cap. Există interdicția guvernamentală americană pentru afacerile cu unele firme chineze, ca Huawei. Trecerea companiei pe lista neagră a creat complicații pentru furnizori americani ca Intel și Micron. Ultima a reușit să vândă unele produse care nu erau subiect al restricțiilor, dar a declarat în septembrie că interdicțiile i-au afectat veniturile estimate și au frânat vânzările. Este o problemă politică și nu se va schimba prea curând, ceea ce face companiile să amâne deciziile privind investițiile. (CNN Business)
