Câți români se află pe lista de așteptare pentru transplant? Agenția de Transplant promite „explicaţii ample” despre procedura de înscriere pe listă, după ce Irinel Popescu a admis că este „o nebuloasă” – Sanatate

• 65 de donatori de organe în moarte cerebrală la peste 3.700 de pacienți pe listele de așteptare

210 pacienţi români în moarte cerebrală au fost identificați anul acesta ca posibili donatori de organe, iar dintre aceștia, familiile a 65 și-au dat acordul și au devenit donatori, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională de Transplant.

În România s-au făcut anul acesta 6 transplanturi de cord, 3 de plămân, 48 de transplanturi de ficat și 115 de rinichi. Către Eurotransplant au fost exportate o grefă de ficat, 4 grefe pulmonare și 4 de cord. Numărul de transplanturi realizate de la donator în viață sunt 7 de ficat și 46 de rinichi.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Națională de Transplant, Spitalul Floreasca a avut cea mai intensă activitate, cu 17 donatori, Oradea cu 14 și Baia Mare cu 12. 11 spitale au avut între 1 și 4 donatori, iar 21 de spitale acreditate nu au avut nici un donator până la acest moment, anul acesta. Printre ele, Spitalul Universitar, Spitalul Bagdasar, Spitalul Colentina, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Militar sau Spitalul Sfânta Maria din București.

Precizările Agenției Naționale de Transplant vin la două zile după ce medicul Irinel Popescu, directorul Centrului de Chirurgie şi Transplant hepatic de la Institutul Fundeni și membru al Consiliului Științific al Agenției Naționale de Transplant, a admis, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, că că procedura de atribuire a codului CUIANT pentru pacienții care au indicație de transplant, care înseamnă de fapt înscrierea oficială pe lista de așteptare pentru transplant, este „o nebuloasă” și nu există reguli clare în acest sens. „E o nebuloasă care trebuie lămurită cu oamenii direct implicați. Nu sunt niște reguli în ce privește momentul atribuirii codului CUIANT. Poate azi n-am timp, poate am mulți bolnavi”, a admis marți medicul Irinel Popescu, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, într-o conferință de presă organizată de Agenția Națională de Transplant.

Potrivit reprezentanților ANT, unii medici înscriu pacienții pe lista de așteptare în momentul în care li se pune indicația de transplant, iar alții amână acest moment și se ajunge la situații când starea lor se agravează și sunt înscriși inclusiv în ziua transplantului. Există însă și pacienți care se plâng că, deși medicul le-a spus că au nevoie de transplant, nu li s-a comunicat codul CUIANT sau faptul că au fost înscriși oficial pe lista de așteptare pentru transplant.

„Există liste de așteptare în fiecare centru, iar fiecare pacient care urmează să fie transplantat primește un cod CUIANT, un cod unic de identificare, conform căruia este înscris în Registrul Național de Transplant. Una este că i s-a spus că trebuie să facă transplant pulmonar și alta este să fie propusă concret pentru transplant pulmonar, pentru că acest cod CUIANT poate fi alocat chiar și în ziua transplantului, este perfect legal acest lucru, pentru că până la a ajunge la transplant, pacientul respectiv este supus unui proces îndelung de evaluare și reevaluare, pentru că odată intrat în ideea de a i se face transplant, el poate să dezvolte o patologie sau o complicație care îi contraindică indicația de transplant”, a explicat medicul Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.

Profesorul Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, admite, însă, că „e preferabil ca pacientul să fie pe lista de așteptare, asta înseamnă să aibă cod CUIANT. Ar trebui evitate situațiile în care în ziua în care i se agravează starea trebuie să îi dăm codul CUIANT.”

Irinel Popescu recunoaște și faptul că „dacă nu primesc cod CUIANT, din punctul meu de vedere pacienții nu sunt pe lista de așteptare. Teoretic, dacă nu are cod CUIANT, din punctul de vedere al Agenției nu este pe listă. Poate medicul, nu știu din ce motive, nu vrea să îi dea cod CUIANT. Puteți avea o discuție separată cu persoanele care atribuie codul CUIANT – medicii. E și responsabilitatea lor. Eu refuz să cred că ei nu își fac datoria de medic. Uneori se dă în ziua respectivă, când se face transplant. Responsabilitatea lor e să urmărească bolnavul și să îl trimită la transplant când e cazul.”

„E o nebuloasă care trebuie lămurită cu oamenii direct implicați. Nu sunt niște reguli în ce privește momentul atribuirii codului CUIANT. Poate azi n-am timp, poate am mulți bolnavi”, afirmă Irinel Popescu.

Întrebat cum răspund medicii care nu atribuie cod CUIANT pacienților care au indicație de transplant, directorul Agenției Naționale de Transplant, Radu Zamfir, spune că „eu cred că pacientul se află în evidența acelui medic, care se ocupă de lista de așteptare și de pregătirea pacienților care urmează să fie transplantați”.

„Codul CUIANT este atribuit de o persoană pe fiecare centru de transplant. Acea persoană are obligativitatea de a evalua pacientul și, dacă pacientul se califică, îl introduce pe lista de așteptare și îi atribuie acel cod. Nu este atribuția Agenției de Transplant”, susțin reprezentanții Agenției Naționale de Transplant, chiar dacă, conform legii, ANT are atribuția de a coordona activitatea de transplant din România.

„Dar dumneavoastră credeți că medicația e dependentă de cod?”, i-a replicat Irinel Popescu unui jurnalist.

Confruntat cu întrebările jurnaliștilor privind lipsa regulilor clare privind procedura de atribuire a codului CUIANT și înscrierea oficială pe lista de așteptare pentru transplant, Irinel Popescu a afirmat că „există regulă clară, și anume că niciun pacient nu poate fi transplantat fără codul CUIANT. Dacă fiecare stă 10 ani pe lista de așteptare, nu e problema lui dacă în timpul ăsta i se dă codul CUIANT. Momentul înscrierii pe lista de așteptare uneori poate fi dramatic – intoxicație cu ciuperci, care trebuie schimbat ficatul imediat, sau poate fi potențial – dacă internistul, hepatologul care are un cirotic pe listă spune ‘ăsta mai poate să aștepte cu tratament, pot să stabilizez ciroza, nu are nevoie să îl transplantez mâine-poimâine, pentru că nu este prioritate’, atunci pot să amân momentul în care îi dau codul CUIANT. Nici nu cred că Agenția poate codifica acest lucru.”

Irinel Popescu a adăugat că „nu poți obliga pe cineva să dea cod CUIANT unui pacient care nu știi când va fi transplantat.”

„Asta este dorința de diversiune a cuiva care vrea să deturneze sensul discuției. Ăsta este un exemplu tipic de diversiune care încearcă să creeze ideea că nu sunt reguli într-un domeniu în care sunt. Ajungem la noțiunea de provocare”, le-a transmis marți Irinel Popescu jurnaliștilor care au insistat cu întrebări despre lipsa regulilor clare din domeniul transplantului.

„Dumneavoastră veți fi responsabili de oamenii care au nevoie de organe”, le-a mai spus Irinel Popescu jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că „duc o campanie” împotriva sistemului de transplant.

Întrebat de jurnaliști și cum comentează concluziile celui mai recent raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant, publicat în exclusivitate de HotNews.ro în luna septembrie, Irinel Popescu a replicat că: „De aici începe un atac concertat.”

• Haosul și neregulile grave din transplant, confirmate de Corpul de Control al Ministerului Sănătății

În România „nu a existat și nu există un sistem integrat de identificare a donatorului și a primitorului care să poată identifica fiecare donare și fiecare dintre organele și primitorii asociate acesteia, respectiv trasabilitatea în toate etapele lanțului de la donare la transplant sau distrugere” – este una dintre concluziile raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant, document obținut de HotNews.ro și publicat în luna septembrie. Concluziile documentului oficial al Ministerului Sănătății confirmă haosul și neregulile grave despre care s-a vorbit în ultimii ani în ceea ce privește domeniul transplantului, marcat de scandaluri răsunătoare.

De asemenea, coordonarea activității de transplant din România nu a fost făcută, „cel puțin din anul 2009”, de către Agenția Națională de Transplant, „conform prevederilor legale în vigoare, ci de către un coordonator național de transplant prin Serviciul de Ambulanță București-Ilfov”, arată raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant. Victor Zota este omul care a coordonat în ultimii 10 ani activitatea de transplant din România și a controlat „în exclusivitate” toate informațiile și activitățile privind traseul organelor de la donatori la primitori, informații care nu se regăsesc și la Agenția Națională de Transplant. Zota a făcut acest lucru din calitate de „coordonator național de transplant”, o funcție „creată fără a avea vreo prevedere legală în acest sens”.

Raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant a fost obținut și pus la dispoziția presei de deputatul USR Emanuel Ungureanu, după ce a făcut o plângere administrativă împotriva Ministerului Sănătății. Instituția condusă la acea vreme de Sorina Pintea a refuzat, inițial, să îi pună la dispoziție raportul în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public.