În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, noua Comisie Europeană va fi formată din 27 de comisari, cu tot cu preşedinta Ursula von der Leyen, şi va avea opt vicepreşedinţi, inclusiv Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, funcţie care va fi deţinută de spaniolul Josep Borrell.
Vicepreşedinţii sunt responsabili pentru priorităţile majore ale noii Comisii Europene, iar trei dintre ei – Frans Timmermans, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis – vor fi atât vicepreşedinţi responsabili pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda preşedintelui ales, cât şi comisari. Ceilalţi patru vicepreşedinţi sunt Vera Jourova, Margaritis Schinas, Maros Sefcovic şi Dubravka Šuica.
Pe lista lista viitorilor comisari europeni, validată luni de Consiliul Uniunii Europene şi aprobată miercuri de Parlamentul European cu o majoritatea confortabilă, se mai află şi Thierry Breton, Helena Dalli, Elisa Ferreira, Mariya Gabriel, Paolo Gentiloni, Johannes Hahn, Phil Hogan, Ylva Johansson, Stella Kyriakides, Janez Lenarcic, Didier Reynders, Nicolas Schmit, Kadri Simson, Virginijus Sinkevicius, Jutta Urpilainen, Adina Vălean, Olivér Varhelyi şi Janusz Wojciechowski.
Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european după aplicarea căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra „implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.
Într-un articol intitulat „Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, publicația Politico.eu prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului comunitar va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.
Deşi mandatul oficial al noii Comisii începe pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.
Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau „European Green Deal”, scrie politco.eu, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.
Calendarul nu este unul sigur, dar toate semnele arată că acesta este un termen crucial. Conferinţa anuală a ONU privind combaterea schimbării climatice va avea loc la Madrid, între 2 şi 13 decembrie, iar Von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulţi militanţi ai cauzei susţin că sunt necesare obiective şi mai ambiţioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.
Iar a doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de şapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen şi echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea ei iniţială de buget, în mai 2018.
Politici ambiţioase precum Pactul ecologic european necesită o creştere cu 30% a alocărilor UE pentru ajutor extern de pildă, iar ţările UE care poartă povara cea mai grea a bugetului nu sunt de acord cu noi creşteri, mai ales în contextul în care Brexit-ul va lăsa o gaură în buget care ar putea necesita alocări suplimentare doar pentru acoperirea programelor existente. Însă fără resurse financiare, multe dintre propunerile noii Comisii nu vor ajunge prea departe, comentează Politico.eu.
Înainte de a ridica o cupă de şampanie de Anul Nou, Comisia Von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.
Comisia lui Jean-Claude Juncker a lansat o mare revizuire a regulilor de securitate pentru reţelele 5G, în contextul presiunilor din partea omologilor americani care vor ca Europa să înceteze să achiziţioneze echipamente de la liderul de piaţă chinez Huawei.
Obţinerea unui consens până la sfârşitul anului asupra aşa-numitului „5G security toolbox” nu va fi uşoară. Printre ideile propuse sunt recomandări de a institui o evaluare de securitate naţională asupra acordurilor din domeniul telecomunicaţiilor şi de a implementa condiţii stricte, la nivelul UE, pentru companii precum Huawei.
31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcţie de evoluţiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen şi echipa ei ar putea începe în sfârşit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.
Luna februarie ar urma să fie pentru noua Comisie una a activităţilor dedicate sectoarelor digital şi tehnologic. Eforturile de a contura o legislaţie asupra inteligenţei artificiale vor fi conduse de vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager.
Von der Leyen a promis personal legislaţie privind inteligenţa artificială în primele 100 de zile, despre care atât ea, cât şi Vestager au spus că este necesară pentru a se asigura că tehnologiile sunt utilizate etic.
Dar există un lobby intens de la Bruxelles şi până la Berlin, mulţi avertizând împotriva „grabei de a reglementa”. Unii lideri, precum cancelarul german Angela Merkel văd reglementarea inteligenţei artificiale drept parte a efortului UE de a impune ritmul în materie de protecţie a cetăţenilor de riscurile avansului tehnologic, cum a procedat blocul comunitar în cazul Regulamentului general de protecţie a datelor.
Însă Margrethe Vestager ar putea fi pusă în situaţia de a intra în conflict cu Thierry Breton, comisarul francez responsabil pentru piaţa unică. Breton, care a fost CEO al firmei Atos din domeniul tehnologiei, a dat de înţeles că nu este de acord cu reglementări rapide în domeniu.
După 1 martie, se anticipează că noua CE va prezenta un pachet de primăvară privind clima, care să transforme mai multe propuneri cruciale în legi europene. Asta ar putea include o lege care să angajeze asupra neutralităţii continentului până în 2050 din punctul de vedere al impactului asupra climei, dar şi o aducere la zi a obiectivelor pentru 2030, un proces de consultare asupra pactului ecologic european şi prezentarea unui cadru privind strategia de combatere a schimbării climatice. În esenţă, ideile care ar urma să fie prezentate în decembrie ar trebui să prindă contur, dând startul bătăliei privind ceea ce ar trebui să facă ţările şi care va fi costul.
Însă chiar dacă va reuşi să-şi respecte angajamentele pentru primele 100 de zile, reuşind să mobilizeze majorităţi în Parlamentul European foarte divizat şi să depăşească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcana Brexit-ului şi pericolele sale, noua şefă a executivului comunitar tot va mai avea în faţă 94% din mandat şi o sumedenie de probleme.
Printre acestea, relaţia UE cu China, în contextul în care în primăvară este programat un summit la Beijing, sau dezacordul privind declanşarea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, pe care UE speră să le rezolve înainte de summitul din mai dedicat Balcanilor de Vest, mai scrie Politico.eu.
