Instanța supremă va ataca la Curtea Constituțională actul normativ adoptat marți de către deputați care vizează eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale. De altfel, magistrații au deja de partea lor o decizie a CCR din 2010 care le-a „sigilat” pensiile și pe care au invocat-o frecvent în ultimele două luni, de când s-a pus problema unui act normativ de abrogare a pensiilor de serviciu.
Conform surselor citate, sesizarea către CCR ar fi fost deja pregătită, fiind invocate mai multe obiecții de neconstituționalitate. Sesizarea ar viza strict eliminarea pensiilor judecătorilor și procurorilor, nu și pe cele ale personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, au mai declarat pentru HotNews.ro surse oficiele.
Un astfel de demers este anticipat și de către judecătorul Cristi Danileț.
„Nu îmi exprim acum nici susținerea, nici dezacordul față de aceste pensii, fiind un domeniu unde trebuie făcute ajustări, fără îndoială. Fac însă următoarea remarcă: cine știe puțin drept anticipează cu ușurință ce se va întâmpla. Și anume:
- ICCJ va sesiza CCR:
- CCR va decide că legea este neconstituțională;
- proiectul de lege votat astăzi va pica;
- politicienii vor da vina pe justiție, ei știind dintr-un bun început cele trei puncte expuse de mine mai sus.
Așadar, campania electorală continuă, numai că de data aceasta pe spatele magistraților și grefierilor. Adică într-un mod profund nedrept”, a scris pe Facebook Cristi Dănileț.
Ce spunea președintele ICCJ despre eliminarea pensiilor de serviciu
De altfel, președintele instanței supreme, Corina Corbu, a transmis încă din decembrie că „va lua cu fermitate toate măsurile permise de Constituția României și de lege pentru protejarea autorității judecătorești împotriva oricărui demers apt a-i afecta independența și, mediat, a dreptului cetățenilor la un act de justiție modern, eficient și în acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public”.
- „Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție reamintește că indemnizația tuturor judecătorilor și procurorilor din România are natura juridică a unui drept salarial, calculându-se și plătindu-se integral contribuția de asigurări sociale, precum în cazul oricărui alt salariat, astfel încât susținerea că pensiile magistraților nu sunt bazate, fie și în parte, pe principiul contributivității, motiv pentru care s-ar impune să fie eliminate, este inacceptabilă.
- Demersul puterilor executivă și legislativă este și în vădită contradicție cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, care a invalidat o inițiativă cu efect similar, arătând tocmai faptul că pensiile de serviciu ale magistraților fac parte din ansamblul de garanții de natură inclusiv financiară care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independență și imparțialitate al autorității judecătorești în ansamblu și al fiecărui magistrat în parte.
- Un astfel de demers legislativ afectează grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia și este cu atât mai nepotrivit cu cât autoritatea legiuitoare a decis doar cu câteva zile în urmă amânarea intrării în vigoare a dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților cu doi ani, recunoscând astfel din nou, implicit, rațiunea și necesitatea existenței pensiilor de serviciu ale acestora.
- Intenția de mai sus a Executivului și a Legislativului, combinată cu reluctanța Guvernului de a respecta autonomia instanței supreme în adoptarea propriului proiect de buget vin în contradicție nu numai cu valorile fundamentale asumate de întreaga arhitectură instituțională a României pentru susținerea independenței justiției și a statului de drept, dar, prin efectele lor indirecte, acestea sunt de natură a veni în contradicție cu voința exprimată cu claritate de poporul român la referendumul din 2019, al cărui spirit, dacă nu chiar literă, a fost tocmai evitarea oricăror ingerințe ale ramurilor cu încărcătură politică ale puterii de stat în justiție.
- Facem un apel la celelalte puteri ale statului să își asume valorile apărării independenței justiției și garantării unui serviciu public al justiției de calitate nu numai la nivel declarativ, ci în mod efectiv și concret, inclusiv în ceea ce privește corecta finanțare a sistemului judiciar și dreptul la pensie de serviciu al judecătorilor și procurorilor, drept care nu constituie un privilegiu, ci o compensație pentru incompatibilitățile și interdicțiile la care aceștia sunt supuși tocmai pentru asigurarea independenței și imparțialității lor, dar și pentru condițiile concrete în care se desfășoară activitatea judecătorilor (supraîncărcare, sedii improprii, boli profesionale, inflație legislativă ș.a.m.d) și care le afectează în mod real sănătatea, cu impact direct asupra duratei vieții profesionale.
- Susținerea publică nu trebuie obținută prin mijloace populiste, de natură să producă efecte grave pe termen mediu și lung asupra unui serviciu public care deservește milioane de cetățeni; ea trebuie realizată onest, loial și prin cooperarea tuturor puterilor statului.
- Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție va convoca Secțiile Unite pentru analizarea acestei situații și va lua cu fermitate toate măsurile permise de Constituția României și de lege pentru protejarea autorității judecătorești împotriva oricărui demers apt a-i afecta independența și, mediat, a dreptului cetățenilor la un act de justiție modern, eficient și în acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public”, a transmis președintele ICCJ printr-un comunicat de presă din 17 decembrie.
Intenția de eliminare a pensiilor de serviciu pentru magistrați a generat proteste ale mai multor instanțe din țară, care și-au suspendat activitatea, asigurând doar judecarea cauzelor urgente.
Decizia CCR care consfințește pensiile de serviciu pentru magistrați
Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.
Curtea arăta că acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistrați constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații. Raportat la principiul independenței justiției, Curtea Constituțională a constatat că ”dispozițiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor – prin care se elimină pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale – sunt neconstituționale.” Curtea Constituțională a reținut că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constituție , şi se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept şi, în consecință, așa cum a statuat şi în jurisprudența sa, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile şi instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele şi dispozitivul deciziei”.
CCR a invocat statutul și restricțiile magistraților în protejarea pensiei de serviciu, concluzionând că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”.
„În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei”, se arată în decizia din 2010 a Curții Constituționale.
„În ceea ce privește decalajul dintre cea mai mică și cea mai mare pensie plătită de stat, – având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu”, se mai preciza în motivarea deciziei Curții Constituționale.
