Finlanda, ce se situează pe prima poziție în topul celor mai fericite țări alcătuit de Organizația Națiunilor Unite, a dezvoltat în ultimii ani o problemă financiară. În ciuda faptului că finlandezii sunt printre cei mai educați din lume, dobânzile scăzute din ultimele decenii și dispariția numerarului a dus la o dublare a datoriei deținută de gospodării.
Dorința de a plăti totul digital a coincis astfel cu dispariția disciplinei în materie de cheltuieli. În prezent, un număr record de finlandezi, adică 7% din populația de 5,5 milioane de cetățeni, nu-și mai poate plăti facturile lunare. Asta după ce, în ultimii ani, autoritățile au tras în gol semnale de alarmă cu privire la creșterea creditelor de consum.
Juha Pantzar, director executiv la o fundație care ajută persoanele supraîndatorate să-și repună în echilibru finanțele, spune că faptul că „numerarul a dispărut” a creat o nouă realitate care „obturează sentimentul oamenilor cu privire la bani”.
„Multă lume are probleme estimând unde își cheltuie banii, cât le va rămâne la finalul lunii și cât își permit să împrumute”, spune el.
Acum 20 de ani, cash-ul era folosit în circa 70% din tranzacții, restul fiind tranzacții cu card. Statistica s-a inversat însă, iar, între timp, în 2018, peste 80% din tranzacții au ajuns să fie realizate cu cardul, mobilul sau alte modalități digitale de plată.
Oli Rehn, guvernatorul băncii centrale finlandeze, spune că „consumatorii s-au mutat deja în mare parte într-o lume digitală” când vine vorba de plăți. „Oamenii nu mai au limitări psihice când vine vorba de un buget cum aveau înainte, iar acest lucru îngreunează gestiunea finanțelor proprii pentru anumite persoane”, arată acesta.
Iar din acest motiv banca centrală a decis să intervină. Primul pas a fost alcătuirea unor seturi de date și bune practici de la organizații care lucrează în domeniul asistenței financiare, pas ce va fi urmat de scalarea acestui efort ca mai multe grupuri din societate să aibă acces la asistența respectivă.
Banca Finlandei va stabili ulterior o țintă națională de „alfabetizare financiară” și va lucra cu terțe părți și furnizori de servicii pentru a coordona aplicarea programului național. În prezent, banca centrală încă lucrează pe detaliile planului.
Totodată, mai multe restricții pe creditare sunt în lucru la ministerul de finanțe finlandez.
Până în 2023, guvernul vrea să aibă în funcțiune o bază de date cu împrumuturile fiecărui cetățean în așa fel încât să pună la dispoziția băncilor mai multe informații despre potențialul debitor și dacă acesta ar trebui să primească un credit sau nu. Regulile privind acordarea creditelor de consum au fost deja modificate în toamna lui 2019.
Autoritățile finlandeze sunt îngrijorate de costul uman al datoriei, care, în cazuri extreme, poate duce chiar la îndepărtarea persoanelor de pe piața muncii, întrucât angajatorii refuză lucrătorii cu un istoric de credit negativ. Totodată, autoritățile își fac griji și pentru că oamenii care au de plătit datorii masive găsesc puține beneficii în muncă, potrivit studiilor.
În stilul lor clasic, finlandezii explorează tot căi tehnologice pentru a-i ajuta pe cei cu probleme financiare să învețe să-și gestioneze banii. Pe viitor, noi aplicații construite pe baza unor algoritmi vor estima fluxul personal de numerar și vor acorda sfaturi consumatorilor asupra cheltuielilor.
