Aberațiile derogărilor pentru împușcarea carnivorelor agresive: Atacurile urşilor asupra oamenilor, mai puţin importante decât pagubele din gospodării?

La Brașov, Ministerul Mediului a dat undă verde pentru extragerea a două exemplare de urși care au ieșit din habitatul lor și au intrat în gospodăriile locuitorilor din județul vecin Prahovei, potrivit informațiilor apărute în presa brașoveană. Oficial, Ministerul Mediului nu a venit cu vreo precizare, printr-un comunicat de presă, referitoare la aplicarea ordinului privind derogarea de la măsurile de protecție a unor specii de faună sălbatică și la derogările acordate, deși acest subiect a ajuns unul de interes național.
Deși Prahova a fost pur și simplu asaltată de urși în ultima perioadă, autoritățile tac mâlc în privința măsurilor care ar putea fi luate pentru a extrage cel puțin exemplarele agresive care fac prăpăd în multe zone ale județului, deși există un ordin de ministru al Mediului care dă posibilitatea de intervenție legală. Atât pagube materiale importante, cât și atacurile asupra oamenilor – cel mai recent caz fiind din Vîlcănești, unde un bărbat a fost mușcat de coapsa dreaptă – ar trebui să determine autoritățile să ia măsuri drastice și foarte urgente pentru a nu se petrece un eveniment mult mai grav, care să se soldeze cu moartea vreunui om.

Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova a solicitat, la începutul lunii octombrie, o derogare de la Ministerul Mediului pentru recoltarea a două exemplare de urși agresivi care au atacat două persoane în zona comunelor Bătrâni și Bertea-Aluniș, oamenii ajungând la spital cu răni grave din cauza faptului că au fost mușcați și zgâriați de urși. Potrivit directorului AJVPS Prahova, Valeriu Bolgiu, în adresa transmisă Ministerului Mediului, s-a arătat că urșii trebuie extrași din zonele în care au avut loc atacurile, atașând și certificatele medicale ale oamenilor care le-au căzut victime uriașelor carnivore. Surprinzător, însă, deși putea fi dată derogarea foarte simplu și urgent în baza ordinului de ministru referitor la nivelul de intervenție în cazul speciilor de urs și lup – având în vedere agresivitatea față de oameni – din răspunsul dat de Ion Câmpeanu, secretar de stat în Ministerul Mediului, reiese că documentația depusă de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova trebuie completată cu… procesele verbale privind modalitatea de acordare a despăgubirilor și a pagubelor produse în urma atacurilor celor doi urși propuși pentru recoltare! Deși cele două carnivore mari atacaseră oameni, întârzierea cu care se va aproba derogarea pentru extragerea urșilor vinovați – dacă se va aproba – ar putea să conducă la o situație fără ieșire, adică urșii respectivi să nu se mai afle prin zonele în care au rănit cele două persoane.

Așadar, ca să fie “concludent”, așa cum au cerut responsabilii de la conducerea Ministerului Mediului, AJVPS Prahova a revenit cu completările solicitate și a mai adăugat și… alte pagube, pe lângă documentele medicale ale oamenilor răniți. Când va sosi noul răspuns de la ministerul de resort nu se știe, însă un lucru este sigur: autoritățile județene și naționale vor fi probabil în alertă doar atunci când va fi ucis un om!

Relocarea exemplarelor agresive nu este o soluție

În ultimii ani, de când a fost interzisă cu desăvârșire vânătoarea la urs, s-a tot vorbit despre numărul foarte mare al acestor carnivore mari, care a depășit cu mult nivelul optim pentru teritoriul României. Cifrele sunt relative, spune Valeriu Bolgiu, directorul Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Prahova, pentru că depinde de sursele care au făcut estimările. În orice caz, se poate vorbi despre un număr estimativ cuprins între 8.000 și 10.000 de exemplare de urs pe teritoriul României, în condițiile în care numărul optim ar fi de circa 3.500 de exemplare.
În afara înmulțirii exagerate a urșilor, o altă cauză a ieșirii acestora din habitatul lor silvic inclusiv în perioada sezonului rece ar putea fi că nu mai intră în hibernare și nu se mai retrag iarna în bârloguri, având în vedere temperaturile exagerat de mari din ultimii ani. Astfel, în perioadele în care mâncarea le lipsește cu desăvârșire din pădure, urșii – a căror hrănire este interzisă – ies spre zonele locuite și calcă în picioare tot ceea ce întâlnesc în cale, de la bunuri din gospodăriile populației, la animale domestice pe care le sfârtecă, dar și până la atacarea oamenilor.
“Dacă un urs atacă un om și omul – aflat în legitimă apărare – omoară ursul, statul îi solicită despăgubire de 40.000 de euro, potrivit prevederilor Legii vânătorii. Însă dacă un om este ucis de un urs, familia omului nu primește niciun ban”, afirmă Valeriu Bolgiu. Pe de altă parte, însă, spune Bolgiu, nu este o soluție relocarea exemplarelor obișnuite să pătrundă tot mai adânc în zonele locuite. Și dă și un exemplu, al unui urs de prin zona Cheia care a fost relocat, în urmă cu câțiva ani, în județul Argeș și care a fost monitorizat prin GPS de către autorități. Așa s-a și descoperit faptul că exemplarul respectiv s-a întors în mai puțin de zece zile de unde a plecat, respectiv în apropierea mănăstirii Suzana, din Cheia.
Turiștii trebuie să fie foarte atenți atunci când merg pe cărări montane în condițiile de față, pentru că riscul de a se întâlni cu ursul în pădure a crescut semnificativ. Labele uriașe ale ursului, înarmate cu gheare care ajung și la opt centimetri, dar și caninii imenși, pot deveni arme letale folosite împotriva turiștilor neavizați. De aceea, regulile minime de care trebuie să se țină cont sunt de a se face zgomot și să se vorbească tare atunci când se merge pe cărări montane, pentru ca urșii să nu fie luați prin surprindere de prezența oamenilor. Este de evitat, de asemenea, interpunerea între o ursoaică și puii ei, pentru că agresivitatea mamei urs poate deveni ucigătoare. (http://ziarulprahova.ro ).