Anul trecut a fost primul din ultimii 10 cu pierderi pentru Renault, 141 milioane euro, față de profit de peste 3 miliarde euro în 2018. Și cifra de afaceri a scăzut, cu 3,3%, până la 55,5 miliarde euro.
Și în 2020, pe fondul unei piețe în recul, Renault anticipa înainte de criza coronavirusului, noi scăderi la capitolul rentabilitate și o cifră de afaceri care va stagna la nivelul celei din 2019. Criza Covid -19 a fragilizat însă și mai mult vânzările grupului și îi pune viitorul în pericol.
În UE, cota de piață a mărcii a fost de 6,7% anul trecut, în timp ce acum 15 ani era de peste 10%. Vânzările în UE au fost de 1,05 milioane unități Renault, în timp ce în 2005 a vândut 1,57 milioane mașini. Însă atunci, Dacia abia intra pe piețele din Vest, iar marca a vândut anul trecut în UE peste jumătate de milion de mașini. În primele patru luni ale anului vânzările sale au scăzut cu 53%.
Cotația acțiunilor Renault era de peste 95 de euro în martie 2018, de peste cinci ori mai mult decât în prezent. În iunie 2017 acțiunile au depășit 115 euro. Doar în ianuarie 2009 acțiunile au dus-o mai rău, scăzând sub 15 euro.
Acțiunile Renault sunt la aproape 18 euro, iar valoarea de piață este 5,1 miliarde euro.
După 2010, noul limbaj de design promovat de Laurens van den Acker prin modele precum Clio sau Captur a adus clienți mărcii și lucrurile păreau să meargă excelent. Însă, în ultimii ani vânzările nu au mers grozav mai ales la modele precum Megane, Espace, Scenic sau Talisman, de la care așteptările erau mai mari. În plus, au fost mari costurile relansării mărcii sportive Alpine.
Situația financiară este gravă și Renault va anunța un plan de restructurare pe 29 mai, iar șefii companiei discută cu sindicatele. Planul ar fi să se realizeze economii anuale de 2 miliarde euro până în 2022 inclusiv, iar compania este pe cale să obțină un împrumut de 5 miliarde de euro, garantat de statul francez (care deține 15% din acțiunile companiei).
Planul de restructurare va cuprinde probabil și reduceri de capacitate la uzinele din Rusia și Coreea de Sud, țări unde grupul spera într-o creștere bună a vânzărilor pe termen mediu, însă unde realitatea se dovedește mult mai dură. Cea mai controversată idee este cea privind închiderea a trei uzine din Franța și convertirea unei uzine de asamblare auto în uzină de construcție a bateriilor pentru mașini electrice. Statul francez nici nu vrea să audă însă de închideri de uzine.
Aici trebuie spus că grupul a vândut 3,75 milioane mașini anul trecut, iar cele electrice au reprezentat sub 2% din total, chiar dacă Renault are printre cele mai vândute modele full-electric din piață, Zoe. O problemă ține de faptul că bateriile sunt fabricate în Asia și se vorbește de ani buni despre construirea unor uzine de baterii în Europa, de către consorții formate din companii din industrie.
Ar fi a treia oară când statul intervine pentru a salva Renault, companie naționalizată în 1945 și privatizată progresiv în anii 90. În anii 80 Renault a obținut o recapitalizare de 18 miliarde de franci, direct prin ștergerea datoriilor. A doua salvare a venit în 2008 când, atât Renault, cât și PSA, au obținut împrumuturi publice participative de 3 miliarde euro, pe o perioadă de cinci ani. Una dintre condiții era ca pe acea perioadă să nu închidă nicio uzină din Franța.
Subiectul închiderii uzinelor va fi intens dezbătut și de data asta, însă pare mult mai posibil că acest lucru se va întâmpla.
Luca de Meo, fostul șef al Seat, vine la conducerea Renault la 1 iulie și va avea misiunea grea de a relansa marca. Ajutată de ”balonul de oxigen” primit de la stat, Renault va trebui să facă mașinile din nou atractive publicului, lucru deloc ușor pe o piața concurențială grav afectată de criza Covid-19. Renault era deja slăbită înaintea crizei sanitare, dar aceasta a fragilizat-o și mai mult.
Surse: Les Echos, BFMTV, Le Figaro
