Proiectul de lege care stabilește ca data de „15 martie – sărbătoare a maghiarilor” intră la vot final, miercuri, în Camera Deputaților. Inițiativa legislativă a fost depusă de UDMR în 2017 și a fost una din temele de negociere în Parlament între PSD-ul condus de Liviu Dragnea și Uniune.
Proiectul de lege prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. De asemenea, în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.
Proiectul de lege depus de UDMR în 2017 a primit raport favorabil din partea comisiei juridice la Senat dar în plen a fost respins . De mai bine de doi ani zace în Camera Deputaților. Guvernul a emis în 2019 un punct de vedere negativ pe proiectul de lege iar comitetul liderilor de grup de la Camera Deputaților au decis luni să pună în dezbatere pe ordinea de zi a plenului. Vezi aici fișa proiectului de lege.
Conform regulamentului intern, inițiativa legislativă urmează să primească un raport din partea Comsiei Juridice și apoi intră în dezbaterea plenului miercuri, 27 mai. Camera Deputaților este forul decizional în acest caz.
Inițiativa UDMR a fost folosită în repetate rânduri, în Parlament ca formă de negociere între PSD și UDMR.
În perioada când PSD era condus de Liviu Dragnea, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu la schimb cerând adoptarea unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care și instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România.
PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.
De precizat este că pe 15 martie este sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848 și se sărbătorește Ziua maghiarilor de pretutindeni. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.
