Ce se modifică prin noul proiect al Finanțelor
Se corelează termenele privind conformarea voluntară la plată cu mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 în sensul prorogării termenului de depunere a notificării intenției de restructurare a obligațiilor bugetare precum și termenului de depunere a cererii de restructurare însoțită de planul de restructurare și testul creditorului privat prudent.
Restructurarea obligațiilor bugetare ar urma să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 martie 2020 inclusiv, astfel încât acest termen să fie în consens cu cel la care se referă facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor aprobată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2020.
De asemenea, se impune ca și termenul de depunere al cererii de restructurare să fie 15 decembrie 2020 inclusiv, astfel încât să fie similar cu cel existent pentru anularea accesoriilor potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020.
Astfel, notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare va avea ca termen de depunere 30 septembrie 2020 inclusiv.
O modificare importantă la OUG 6
Conform sursei citate, având în vedere necesitatea clarificării prevederilor referitoare la posibilitatea anulării unei cote de maxim 50% din obligațiile bugetare principale cu condiția achitării unui procent de maxim 15% din obligațiile ce fac obiectul înlesnirilor, se modifică prevederile art. 4 alin. (7)-(9) din Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în sensul că procentul de maxim 15% al obligațiilor bugetare care trebuie achitate până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la obligaţiile bugetare principale care fac obiectul eșalonării la plată pe maxim 7 ani.
Un exemplu (din nota de fundamentare)
Un debitor înregistrează obligații bugetare principale restante la 31.12.2018 în cuantum de 5 milioane lei. Din testul creditorului privat prudent rezultă necesitatea anulării unui procent de 50 % din totalul obligațiilor bugetare principale, aceasta însemnând că, au mai rămas de plată 2,5 milioane lei.
Din aceste obligații bugetare, debitorul poate decide ca o parte să formeze obiectul conversiei în acțiuni și cealaltă parte să fie plătită eșalonat.
Dacă vor face obiectul conversiei 76% din cei 2,5 milioane lei (adică 1.900.000 lei), atunci procentul de 15% care trebuie achitat până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la diferența de 24% din cei 2,5 milioane lei, respectiv 600.000 lei (2.500.000×24%).
Astfel, debitorul are de plătit până la data depunerii cererii de restructurare următoarea sumă: 600.000 lei x 15% = 90.000 lei
Odată cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență, există posibilitatea ca numărul debitorilor care doresc să acceseze facilitatea fiscală reprezentând restructurarea obligațiilor bugetare să crească, având în vedere flexibilizarea condițiilor de acordare a acestei facilități.
Astfel, se propun următoarele:
• crearea posibilității de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020 înregistrate de debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia instituţiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a unităţilor administrativ-teritoriale, aflaţi în dificultate financiară, în baza planului de restructurare și a testului creditorului privat prudent;
• prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 30 septembrie 2020 și implicit prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la data de 15 decembrie 2020.
• clarificări cu privire la aplicarea procentului de 5%, 10% sau 15% ce trebuie calculat prin raportare la cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată conform art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în sensul că la aplicarea procentelor nu se iau în calcul obligațiile accesorii care se amână la plată în vederea anulării și nici obligațiile bugetare principale care fac obiectul restructurării urmând a se stinge prin dare în plată sau conversie în acțiuni.
Care sunt condițiile pentru a beneficia
• să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală;
• să prezinte un plan de restructurare și un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent;
• să nu se afle în procedura insolvenței potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, sau potrivit Legii nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare;
• să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare;
• să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal;
• să îndeplinească testul creditorului privat prudent, în sensul prezentei ordonanțe. Testul creditorului privat prudent reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului.
Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt:
• înlesniri la plata obligațiilor bugetare. Prin înlesniri la plata obligațiilor bugetare, în sensul prezentului capitol, se înțelege plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării.
• conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală;
• stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, potrivit dispozițiilor art. 263 din Codul de procedură fiscală;
• anularea unor obligații bugetare principale
