Pentru următorii 2-3 ani situația nu va fi roz în sistemul bancar, spune șeful firmei de consultanță A.T. Kearney România, Ștefan Marcu. Următoarele 18 luni vor fi dificile pentru bănci. ”Dacă ne uităm la banking ca la un business cu venituri și costuri, vedem că băncile sunt acum supuse azi la două presiuni pe care nu le vede nici clientul de business și nici cel de retail. Veniturile băncilor scad atât pentru că ele vând mai puțin ca înainte, dar și pentru că foarte multe industrii sunt afectate de coronavirus și astfel sunt afectate și creditele lor luate de la bănci”, mai spune Marcu. Băncile vor pierde 15-20% din venituri și în aceași timp își vor vedea crescând costurile cu riscul”, mai spune Marcu, care coordonează activitatea AT Kearney pe 7 piețe: Polonia, Cehia, Slovenia, Rusia, Ungaria, Croaţia şi România.
Vor fi profitabilități foarte mici în sistemul bancar, iar în unele cazuri aproape de zero. Băncile trebuie să găsească o soluție astfel încât sprijinindu-și în continuare clienții, să rămână cu o profitabilitate limitată, aproape de zero, adaugă șeful AT Kearney România, invitat la o emisiune la zf.ro. ”Costurile cu riscul ale băncilor cresc și ele foarte repede. Asta înseamnă dublarea sau chiar triplarea lor. Anul acesta va fi pierdut din mai multe puncte de vedere. Băncile din România sunt formate la urma urmei, tot din oameni. Îi știm pe bancherii de top din primele 10 bănci și sunt foarte patrioți: se uită nu doar la profit ci și la care va fi efectul deciziilor lor în economie. ”Din punctul acesta de vedere, legătura dintre bănci și economie e tot mai puternică”, spune Marcu.
Zona de vânzări bancare nu poate fi crescută peste noapte, adaugă el. ”Clienții viabili și creditabili din nefericire sunt tot mai puțini. În același timp costul riscului crește nu pe produsele noi ci pe cele vechi și nu ai ce să faci. Unii clienți nu vor mai putea să-și plătească creditele și asta va avea un efect asupra băncii. Aici multe lucruri nu ai de făcut înafară de a le fi aproape acelor clienți și de a-i sprijini. Cealaltă parte a soluției este ca băncile să-și reducă costurile operaționale. Pe termen scurt acestea au crescut petru că era nevoie de schimbarea arhitecturii IT ca urmare a lockdown-ului. Dar pe termen mediu bancherii se gândesc acum dacă vor mai avea nevoie de atâtea sedii ș.a.m.d. Aici mai pot fi făcute niște ajustări, chiar dacă necesită niște investiții”, mai explică Marcu.
Amânarea ratelor a lăsat băncile într-o poziție financiară precară, întrucât nivelul veniturilor scade în timp ce costurile operaționale rămân în mare parte neschimbate, arată un raport al firmei de consultanță. ”Este o situație fără precedent, iar cercetarea noastră arată că, în ciuda eforturilor făcute, una din opt bănci va suferi pierderi în acest exercițiu financiar.
În continuare, două predicții legate de modul în care COVID-19 va avea impact asupra profiturilor bancare cu amănuntul în 2020
-
Veniturile vor scădea cu cel puțin 20 la sută
Băncile iau măsuri fără precedent pentru a-și salva de la faliment clienții. Oferă reduceri sau suspendări ale ratelor la credite/carduri de credit, anulează comisioanele la descoperitul de cont și mențin sau chiar cresc limitele cardurilori de credit. Deși există domenii în care business-ul a crescut în timpul pandemiei- cumpărături alimentare, servicii de streaming și retailul online – clienții și-au redus dramatic obiceiurile de consum. Turismul s-a redus masiv, restaurantele sunt închise, serviciile de divertisment (teatre, cinema etc) sunt ca inexistente, iar cererea de credite noi a încetinit.
”Modelarea noastră arată că această combinație de suspendare a ratelor, dobânzi mici, activitate economică redusă și veniturile reduse din administrarea activelor financiare vor duce la o scădere medie cu 20% a veniturilor bancare cu amănuntul. Acesta este un scenariu de bază, care se bazează pe o recuperare parțială spre sfârșitul anului. Cu toate acestea, este foarte probabil ca veniturile să scadă cu 35 până la 40%”, arată raportul AT Kearney.
În același timp, costurile operaționale vor rămâne la fel de mari. Pentru a reduce aceste costuri, unele bănci au trecut la tăieri salariale, la închiderea unor unități din rețea, la reduceri ale programului de lucru sau, în unele cazuri, la concedii fără plată pe bază de voluntariat.
Unele bănci au însă în continuare costuri care le depășesc veniturile, ceea ce vulnerabilizează operațional. Într-o discuție cu HotNwes.ro, șeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, spunea că se așteaptă ca neperformanța să crească. ”Pe zona de credite neperformante ne așteptăm ca acestea să crească”, explică Nicolae Cinteză. Astfel încât, după ce România reușise să intre în media europeană la acest indicator, acum trendul de scădere a neperformanței se inversează. Iar una din explicații vine de la un alt director din Banca Centrală, care spune că atâta vreme cât 40% din firmele românești au capital negativ nu ai cum să faci banking performant. ”Creșterea ratei de neperformanță înseamnă venituri mai mici pentru bănci, explică Cinteză. Iar băncile ce vor face pentru a suplimenta această cădere de venituri? Probabil vor mări comisioanele, ca să poată rezista în piață.
În piața bancară de la noi nu prea ai cum să reziști dacă ai o cotă de piață de sub 1%, explica un alt bancher central. ”Nu știu ce gândesc unii acționari ai unor bănci mici, probabil visează la creșterile de dinaintea crizei din 2008, dar asta nu se va mai întâmpla! Sunt bănci care funcționează cu costuri operaționale de peste 100% având probabil această speranță”, spune bancherul citat. E nevoie ca unele bănci să-și reducă aceste costuri operaționale, spune și supraveghetorul șef din BNR. Și să înțeleagă că creditarea Statului nu înseamnă banking!”, mai spunea Nicolae Cinteză.
Cercetările AT Kearney mai arată că în Europa, unele bănci și-au asumat cheltuieli suplimentare pentru lansarea de servicii digitale noi și îmbunătățite pentru clienți. Lloyds Bank oferă instruire digitală gratuită și emiterea de tablete gratuite pentru clienții vârstnici. Intesa Sanpaolo a lansat linii de credit preaprobate pentru întreprinderile mici și familiile cu venituri mici, iar TSB își pune chatbots-ii să discute cu clienții și să-i orienteze către acele servicii financiare care li se potrivesc mai bine, ferindu-i de poveri financiare ulterioare. Astfel de exemple demonstrează modul în care băncile profită de pandemie pentru a furniza servicii cu valoare adăugată ridicată la un cost relativ mic, permițându-le să sprijine în mod activ clienții. ”Aceste idei sunt nu doar corecte, ci vor duce și la creșterea încrederii și a loialității clienților față de banca lor. De asemenea, ele vor pregăti terenul pentru bankingul post-COVID-19”, mai arată raportul AT Kearney. La urma urmei, spun consultanții, este puțin probabil ca oamenii să revină pe deplin la obiceiurile lor pre-COVID-19, iar criza aceasta va deveni un catalizator pentru o schimbare permanentă spre bankingul digital.
-
Una din 8 bănci se vor confrunta cu pierderi în acest exercițiu financiar
Va fi un an greu pentru bănci, dar nu doar pentru ele ci și pentru alte industrii. ”Estimările noastre sugerează că până la 12% dintre bănci ar putea înregistra pierderi în exercițiul financiar curent, profitabilitatea per client fiind redusă cu aproximativ ~ 60% față de 2019”, mai arată raportul citat.
Cu venituri amputate consistent și o creștere a costurilor/client, băncile vor avea nevoie de o schimbare strategică în domeniul bancar cu amănuntul. ”Modelul pre-criză trebuie să se adapteze lumii post-criză. Modelele de operare vor arăta foarte diferit, schimbarea se va face rapid și diferit de la bancă la bancă. Vom asista la o îndepărtare de modelul de operare „generalist”, deoarece băncile trebuie să vină cu o eficiență îmbunătățită și să fie convingătoare pentru clienți. Pentru majoritatea băncilor, aceste schimbări nu sunt foarte confortabile, ele însemnând uneori schimbarea modelului de business. Mai mult, ele trebuie să anticipeze care dintre modele va fi cel mai potrivit pentru ele.”, arată AT Kearney.
Ce soluții au băncile pentru a se reinventa
Unele bănci pot alege să se specializeze și să se concentreze pe un segment de nișă bancar. Pe măsură ce tot mai multe produse bancare devin digitalizate, unele bănci pot alege să realoce resursele către produse mai personalizate și complexe, cum ar fi ipotecile, asigurările și investițiile. Concentrându-se pe „verticale” specifice, aceste bănci vor deveni specializate pe un subset de servicii și produse specifice. În timp ce pot continua să ofere servicii bancare obișnuite, ele și-ar putea câștiga un avantaj prin implementarea de soluții tehnologice, prin colectarea și analiza datelor clienților și ofertarea lor cu produse specifice (cunoscându-l mai bine, oferta poate fi mult personalizată). Băncile de nișă ar putea fi astfel o soluție reciproc avantajoasă pentru ele și pentru clienții lor.
O altă linie de business poate fi cea care se adresează strict clienților care preferă activitatea digitală, cei care sunt confortabili cu serviciile bancare online, sunt familiarizați cu interacțiunile digitale și preferă comoditatea aplicațiilor și a chatbots-urilor față de serviciile bancare clasice. Avantajul este că acestea ar avea costuri mai mici și arhitecturi flexibile moderne. Provocarea lor ar fi legată de creșterea rentabilității afacerii, în concordanță cu creșterea numărului de clienți.
Alte bănci s-ar putea îndepărta de conceptul tradițional bancar pentru a se integra pe deplin în viața de zi cu zi a clientului. Folosind date obținute din obiceiurile de consum de zi cu zi ale clienților, precum și preferințele privind locul în care aceștia își fac excursiile, aceste platforme ar avea toate informațiile necesare pentru a anticipa și recomanda ofertele și serviciile bancare în toate zonele de interes a clientului – comerț, divertisment, facturi gospodărești, călătorii etc. ”O soluție unică pentru nevoile zilnice ale clientului. Băncile ar putea deveni o platformă de stil de viață. Acest model de business poate fi o opțiune și pentru alte industrii – în special platformele mari de comerț electronic și rețelele sociale care au o bază de clienți fideli”, mai spune raportul AT Kearney.
Deși alegerea modelului de operare viitor al bancilor este crucială, punerea lui în practică va fi și mai dificilă, mai spun autorii raportului. ”Modificările vor atinge aproape toate aspectele bankingului, inclusiv pe majoritatea angajaților din bănci. Digitalizarea va îmbunătăți în mod semnificativ eficiența operațională și va duce inevitabil la un număr mai mic de abilități solicitate. Operațiunile vor fi departamentul cel mai afectat, deoarece va fi automatizat în mare măsură cu procesarea directă. Pe măsură ce numărul sucursalelor băncilor scade, numărul personalului va scădea, de asemenea. În mod ironic, departamentele de asistență tehnică vor scădea cu 25 până la 30%”, se mai spune în raport.
Schimbarile veneau oricum, doar că acum asistăm la o accelerare a tendințelor, forțată de pandemia de COVID-19. ”Nu este vorba doar de reducerea costurilor, ci de o transformare fundamentală a modelului de operare. Este timpul pentru bănci să-și evalueze în mod critic modelul de operare pentru a se poziționa cel mai bine pentru o lume mai digitalizată, centrată pe client”
