După destrămarea Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice, Ungaria a devenit ţara cu cea mai mare populaţie şi cu cea mai mare economie din Bazinul Carpatic, iar din această poziţie rezultă anumite obligaţii pe care trebuie să ni le asumăm – a afirmat premierul. Domnia sa a accentuat: nu putem să nu ţinem cont de învăţăturile ultimilor 100 de ani. Prin urmare au fost proclamate legile politicii naţionale a acestei noi epoci şi a fost declarat interesul şi intenţia de a participa în organizarea Europei Centrale pe baza suveranităţii, libertăţii şi a intereselor comune – a spus Viktor Orbán.
Prim-ministrul a afirmat: cu ocazia sărbătorii de la 20 august, trebuie să ne reamintim că “statul care oferă casă, pământ şi o patrie unui popor este o stare mai mult excepţională, decât naturală în viaţa popoarelor”. Un popor care îşi doreşte să aibă o patrie şi să-şi organizeze viaţa conform legilor şi datinilor proprii, aşa cum este şi poporul maghiar, trebuie să lupte în fiecare clipă pentru suveranitate şi libertate – a opinat prim-ministrul.
Referindu-se la începuturile statului ungar, Orbán a spus: “ce vremuri, ce măreţie, ce glorie şi ce performanţă fără egal!” Trebuie să ne reamintim, câtă vigoare, fermitate şi vrednicie, cât sânge, câte jertfe şi câtă vitejie ne-au trebuit ca acum să putem fi aici, a formulat premierul, adăugând: slăvit să fie Ştefan, primul rege al maghiarilor! Premierul s-a adresat ofiţerilor care au depus jurământul cu această ocazie solemnă, spunând: astăzi sunt puţini care ştiu, ce rol important trebuie să-şi asume “în făurirea viitorului Ungariei, care tocmai şi-a recâştigat respectul de sine, tocmai s-a eliberat din cătuşele celor o sută de ani de după Trianon, tocmai a regăsit gustul şi calea măreţiei sale de odinioară, şi tocmai s-a descotorosit de hainele mizerabile ale pesimismului şi umilinţei”.
Orbán a precizat: ofiţerii sunt garanţii adevărului, conform căruia viaţa este o datorie şi de aceasta depinde viitorul Ungariei, contrar fenomenelor caracteristice prezentului. Prim-ministrul a afirmat: acest adevăr simplu va însufleţi creşterea economică pe care o putem observa în prezent şi va trasa direcţia de urmat pentru generaţiile viitoare. Individualismul a împânzit viaţa peste tot în Europa, însă cel care îşi propune ca scop îndeplinirea obligaţiilor, nu se va rătăci niciodată – a adăugat premierul.
Orbán a apreciat că ofiţerii care tocmai îşi încep cariera, întrupează idolul soldatului maghiar care îşi îndeplineşte datoria cu armă şi, dacă trebuie, chiar cu preţul vieţii. Cu cât sunt mai puţini care îşi îndeplinesc datoria, cu atât mai mult trebuie să o facă alţii; aceasta este misiunea ofiţerilor Armatei ungare – a subliniat domnia sa. Viktor Orbán a menţionat, referindu-se la situl comemorativ inaugurat, că acesta “priveşte spre mândria naţiunii, clădirea Parlamentului”, completând cu demnitate panorama pieţei Kossuth, piaţa centrală a naţiunii.
Prim-ministrul a evidenţiat: obligaţiile asumate cu ocazia centenarului Dictatului de la Trianon au fost îndeplinite. Am declarat acest an centenar Anul solidarităţii naţionale, am organizat comemorările, “cu toate că pericolul epidemiei ne-a împiedicat să ne adunăm cu toţii”. Învăţăturile acestor o sută de ani, cele ale pierderii ţării au fost asumate de oamenii de ştiinţă maghiari, de reprezentanţii vieţii culturale, de comunităţile maghiar – a precizat prim-ministrul.
În opinia sa, după aceşti o sută de ani, trebuie să răspândim vestea că “Ungaria nu numai că a supravieţuit, ci şi-a ridicat din nou stindardele, şi-a recăpătat respectul pentru sine şi stă în poarta unor vremuri ilustre, cu toate şansele de a ieşi victorioasă”. Ungaria este o patrie care oferă siguranţă şi îi aşteaptă pe toţi cei care vor să se întoarcă în ţară şi să participe la construcţia ei.
După o sută de ani am înţeles că maghiarii nu îşi mai pot permite niciodată luxul de fi slabi – a formulat Viktor Orbán. Prim-ministrul a enunţat cele şapte legi ale politicii naţionale a Ungariei secolului 21: ţara va exista până când vor fi oameni care o iubesc; fiecare copil maghiar este un nou post de veghe; dreptatea contează prea puţin fără forţă; avuţia noastră este doar cea pe care o putem apăra; toate meciurile se termină doar în momentul victoriei; doar ţara are frontiere, nu şi naţiunea; niciun maghiar nu este singur pe această lume.
Viktor Orbán a apreciat că, în timp ce maghiarii îşi sărbătoresc solidaritatea naţională, „patria noastră în sens mai larg, Europa, tocmai a devenit o corabie împotmolită, a cărei poziţie în politica şi economia mondială – câştigată de-a lungul secolelor – se clatină”. S-a terminat cu supremaţia evidentă a popoarelor, a spiritului şi tehnologiei europene – a adăugat prim-ministrul. Orbán a adresat întrebarea: vor reuşi conducătorii Europei să reînnoiască politica şi economia acestui continent, vor înţelege şi vor accepta popoarele Europei tot ce decurge din această reînnoire pentru viaţa lor, şi vor regăsi calea muncii grele, a economiei raţionale şi a cârmuirii responsabile a vieţii? În opinia lui Viktor Orbán, Europa de Vest a renunţat la forţele portante care au susţinut măreţia sa şi succesele ei milenare, a abandonat profunzimile spirituale ale vieţii, fericirea oferită de căsătorie şi de urmaşi, precum şi energiile sufleteşti ale culturilor naţionale – altfel spus, a renunţat la Europa creştinătăţii.
“În locul acesteia, face experimente cu un cosmos fără Dumnezeu, cu îmbrăcarea familiilor în culorile curcubeului, cu migraţia şi cu societăţile deschise”. În acest timp, popoarele Europei Centrale repun în drepturi vechile instincte de supravieţuire, forţa eliberatoare a creştinismului, cinstea lucrului bine făcut, demnitatea naţională, datoriile faţă de copii şi faţă de părinţi, de aceea “noi ne vom apăra frontierele, iar ţara o vom lăsa moştenire copiilor noştri, şi nu migranţilor” – a precizat premierul.
Prim-ministrul consideră că Vestul şi-a pierdut puterea atractivă “în ochii noştri”, în timp ce Europa Centrală nu este o lume ispititoare pentru vestici. Orbán a afirmat: Europa trebuie să păşească pe calea viitorului fără ca o parte a continentului să impună celeilalte părti concepţia proprie despre lume şi viaţă; aceasta este alfa şi omega unităţii europene de astăzi. Vorbind despre situl comemorativ inaugurat cu această ocazie, Viktor Orbán a spus: monumentul reprezintă un apel, ba chiar mai mult, o încurajare adresată popoarelor Europei Centrale, care doresc să-şi trăiască viaţa într-o lume creştină reînnoită – un îndemn pentru ca ele să descopere calea colaborării, forma care garantează pe de o parte independenţa naţională, alianţa acestor popoare, iar pe de altă parte contribuie la unitatea Europei.
Prim-ministrul a explicat: pentru aceasta trebuie să înţelegem că Europa Centrală trebuie organizată de proprii ei locuitori. Dacă viaţa Europei Centrale va fi organizată de străini, aceasta va duce la dezbinare, la duşmănie şi la o situaţie de subordonare, în timp ce beneficiile resurselor şi ale muncii noastre, câştigurile rezultate din performanţele noastre spirituale de nivel mondial vor fi recoltate de alţii, care îşi vor mări puterea prin acest profit – a continuat explicaţia.
Prim-ministrul a subliniat: “nici nu mai putem regăsi în decursul secolelor, când a mai existat o asemenea şansă extraordinară pentru popoarele Europei Centrale, ca ele să se poată organiza în mod inteligent, având exemplul Poloniei, şi să-şi determine propria soartă, de la Marea Baltică până în Balcani”. Potrivit prim-ministrului, situl comemorativ simbolizează faptul că suntem cu toţii moştenitori ai performanţei de răsunet mondial al maghiarilor, moştenitorii a tot ceea ce strămoşii noştri au construit în Bazinul Carpatic, a tot ceea ce au reuşit să ofere omenirii în domeniul culturii, ştiinţei, economiei şi sportului.
Această moştenire aparţine tuturor maghiarilor, indiferent unde trăiesc pe această lume, “să fim mândri de ea, s-o păstrăm şi să contribuim la ea cu partea noastră” – a adăugat domnia sa. Premierul a remarcat: trebuie să ne exprimăm din toată inima gratitudinea şi maxima recunoştinţă comunităţilor naţionale care au fost rupte din trupul Ungariei pentru stăruinţa lor, pentru ataşamentul lor faţă de naţiunea maghiară şi de pământul natal.
Inaugurarea sitului comemorativ era prevăzută în data de 4 iunie, Ziua solidarităţii naţionale, însă evenimentul a fost amânat din cauza epidemiei de coronavirus./
