Nașterea în 2018 a bebelușilor modificați genetic a stârnit proteste. Doi ani mai târziu, o comisie internațională își exprimă recomandările: Este necesar să fim siguri că modificarea genetică a embrionilor umani în scopuri medicale nu provoacă efecte nedorite, înainte de a lua în considerare posibilitatea de a recurge la aceasta, relatează AFP.
Această comisie, formată din 18 experți din discipline diferite, nu respinge principiul modificării genetice la om. Dar intenționează să ofere un cadru și linii roșii care să nu fie trecute de țările care decid să ia această cale.
„Modificarea genomului transmisibil descendenților nu este încă pregătită pentru a fi testată într-un mod sigur și eficient la oameni”, avertizează experții într-un comunicat de presă care însoțește raportul lor.
Și orice autorizare posibilă a utilizării sale va trebui făcută „treptat și cu prudență”, spune Richard Lifton, președintele Universității Rockefeller (Statele Unite) și copreședinte al acestei comisii, creată de academiile americane de medicină și științe și Societatea Regală Britanică.
Ea a fost constituită după ce un cercetător chinez, He Jiankui, a provocat un scandal global în noiembrie 2018 prin anunțarea nașterii primilor bebeluși modificați genetic, gemene al căror ADN a fost modificat pentru a deveni rezistente în fața virusului SIDA.
Un al treilea copil cu ADN modificat s-a născut ulterior, potrivit agenției de știri oficiale New China.
Acest cercetător, care conducea un laborator în Shenzhen (sud), a fost demis din funcție și condamnat în decembrie la trei ani de închisoare pentru „efectuarea ilegală a manipulării genetice a embrionilor în scopul reproducerii”.
He Jiankui spune că a folosit tehnica CRISPR-Cas9, care a revoluționat medicina genomică în ultimii ani. Aceste „foarfece genetice” înlocuiesc părți ale genomului, cum ar fi corectarea unei greșeli de tipar pe un computer.
Mult mai puțin costisitoare și mai ușor de utilizat decât tehnicile utilizate până acum, diseminarea acestei tehnici a reînviat dezbaterea cu privire la implicațiile aplicării sale la oameni.
În martie 2019, cercetători au pledat pentru un moratoriu privind tehnicile de modificare a genomului. Alții s-au temut de oprirea cercetărilor care suscită speranța în ceea ce priveșre tratamentul bolilor genetice.
Recomandările comisiei internaționale se referă la modificările ADN-ului gameților (ovulelor și spermatozoizilor), embrionilor umani destinați să conducă la o sarcină de succes – și nu numai în scopuri de cercetare. Aceste modificări sunt deosebit de sensibile, deoarece pot fi transmise generațiilor următoare.
„Prevenirea bolilor grave”
Dacă unele țări decid să permită astfel de modificări ale genomului transmisibil, acestea vor trebui să fie precedate de „cercetări preclinice riguroase” pentru a se asigura că mutațiile introduse nu duc la consecințe negative neintenționate. „Un criteriu care nu este încă îndeplinit de nicio tehnologie de editare a genomului existentă”, subliniază cei 18 experți.
O altă condiție esențială: organizarea „unei ample dezbateri cu privire la problemele sociale și etice” implicate de aceste tehnici.
Și inițial, va fi necesar să se limiteze utilizarea lor la „prevenirea bolilor grave cauzate de mutația unei singure gene”, precum fibroza chistică, siclemie, talasemia sau boala Tay-Sachs, o boală neuro- degenerativă ereditară care are ca rezultat în special deficitul intelectual sever și orbirea.
Atunci când nu există nicio alternativă, „modificarea transmisibilă a genomului uman ar putea reprezenta o opțiune importantă pentru a permite viitorilor părinți cu risc cunoscut de transmitere a unei boli genetice să aibă un copil care este înrudit genetic cu aceștia dar care nu este purtător al acestei boli „, se spune în raport.
