Legea austriacă împotriva incitării la ură (hate speech), aflată încă în fază de elaborare, vizează platformele cu mai mult de 100.000 de utilizatori și venituri anuale de peste 500.000 de euro, aşa cum explică ministrul justiției Alma Zadics, adăugând că obiectivul este cel de a oferi victimelor insultelor și abuzurilor online posibilitatea de a reacționa rapid cu costuri reduse.
„Internetul nu este un spațiu fără legi. Statul nostru de drept se aplică și Internetului”, a declarat ministrul într-o conferință de presă raportată de agenția Reuters.
Ideea este de a implementa o nouă procedură accelerată, gratuită în primii trei ani, pentru a permite victimelor să obțină un ordin de reziliere în câteva zile. Conform proiectului de lege, platformele vor fi obligate să înființeze sisteme de raportare ușor accesibile, să numească o persoană de contact pentru utilizatori și să raporteze anual reclamațiile primite. De asemenea, vor trebui să șteargă conținuturile evident penale în termen de 24 de ore de la primirea plângerii și în termen de șapte zile restul conținuturilor ilegale.
Preocupările privind discursul de ură sunt în creștere la nivel global. O lege germană în vigoare din 2018 a avut până acum un impact limitat, iar Berlinul a cerut mai multe acțiuni în cadrul Uniunii Europene. Trebuie rezolvată însă dilema aflată la baza întregii chestiuni: este corect ca platformele să decidă ce este legal să se publice și ce nu? Cei mai critici experți se tem de faptul că pot apărea blocaje excesive și daune colaterale libertății de exprimare.
Asociația austriacă a furnizorilor de servicii digitale Ispa, care reprezintă peste 200 de companii, inclusiv Google Austria și Facebook Germania, a salutat inițiativa împotriva discursurilor de ură, solicitatând însă un efort comun european. „Doar o reglementare europeană uniformă poate deveni un standard de succes care se poate afirma în întreaga lume”, se specifică într-un comunicat. „Deciziile separate, necoordonate, nu duc nicăieri”.
Noua lege austriacă va aborda și fenomenul de „upskirting”, ce reprezintă realizarea de fotografii pe sub fustele femeilor fără consimțământul acestora.
