Sistemul judiciar din România este mai democratic şi mai reformat decât cel din Bulgaria

Cetăţeni din nord-vestul Bulgariei strâng semnături pentru o declaraţie vizând separarea regiunilor Vidin, Vratsa şi Montana de Bulgaria, relatează novinite.com. Unul dintre motivele care stau la baza acestui demers este dorinţa de a salva această regiune de corupţia din Bulgaria, „separatiştii” văzând sistemul judiciar românesc mai performant decât cel bulgar. Un alt motiv e situaţia economică.

„Locuitorii din nord-vest sunt recunoscuţi ca luptători. Populaţia acestei regiuni a organizat revolta împotriva Imperiului Otoman, precum şi aşa-numita revoltă Septembrie 1923”, a declarat Boris Kamenov, preluat de digi24, subliniind că „bulgarii din această regiune nu mai vor să fie părtaşi la corupţie şi vor lupta pentru o democraţie adevărată”.

Întrebat de ce nord-vestul Bulgariei vrea să devină parte a României, Kamenov a răspuns fără ezitare că sistemul judiciar românesc este mai eficient: „Sistemul lor (al românilor n.r.) judiciar este mult mai democratic şi mai reformat”, a spus el.

La rândul său, un al „separatist” a explicat că susţine această iniţiativă şi datorită faptului că în regiunea sa nu există nicio activitate economică. „Lucrăm la Kozloduy, în Plovdiv şi în alte oraşe, aici nu este nimic”, a spus bărbatul.

La întrebarea dacă Montana, Vidin şi Vratsa nu vor deveni ca Barcelona, Kamenov a răspuns că locuitorii din nord-vestul Bulgariei au nevoie de un om ca Puidgemont.

Iniţiatorul mişcării de independenţă a adăugat că numai după ce regiunea va deveni independentă, va merge în România pentru a cere alipirea celor trei judeţe la statul român.

Reamintim că Bulgaria a înregistrat progrese slabe în privinţa combaterii corupţiei şi a crimei organizate, motiv pentru care Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri regimul de la Sofia pentru că nu a anchetat şi condamnat oficialii corupţi. Potrivit organizaţiei Transparency Internaţional, Bulgaria este cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană, urmată de România.

Cu toate acestea, ieri, preşedintele bulgar Rumen Radev a respins, prin veto, legea privind anticorupţia şi confiscarea averii dobândite în mod ilegal, pe care a contestat-o în integralitatea sa.

Legea respectivă – adoptată pe 20 decembrie de Parlament – prevedea crearea unei unităţi speciale anticorupţie care urma să ancheteze persoanele care ocupă o funcţie publică, cercetează conturile şi bunurile, având putere de decizie şi în cazul conflictului de interese, scrie şi agenţia Reuters.

„Cred că legea adoptată nu numai că nu creează bazele legale adecvate pentru eradicarea corupţiei, dar va face chiar mai dificilă lupta împotriva reţelelor corupte”, a declarat Rumen Radev.

Şeful statului bulgar a explicat că legea nu oferă instrumentele necesare unei investigaţii eficiente a reţelelor infracţionale, după cum sunt aşteptările societăţii, şi se abate de la principiile de bază ale Constituţiei şi de la tratatele internaţionale la care ţara este parte.

Potrivit analiştilor politici, obiectivele şi acţiunile unităţii speciale anticorupţie ar putea fi limitate de faptul că Parlamentul este cel care numeşte conducerea organismului, ceea ce ar putea duce la pierderea independenţei şi punerea unităţii sub control politic, Parlamentul putând utiliza noul organism ca instrument împotriva oponenţilor politici.

Trebuie remarcat că preşedintele a respins proiectul de lege la o zi după ce Bulgaria – cea mai săracă şi coruptă ţară din UE, potrivit unor statistici – şi-a asumat preşedinţia rotativă a blocului european, la care a aderat în 2007. (Neagu Monica).