Autobiografia ”Something Disguised As Love” (Ceva decghizat în iubire), care a fost publicată duminică în ebraică, pare să explice relația dintre Amos Oz – unul dintre cei mai faimoși și iubiți autori israelieni – și fiica sa mijlocie, Galia, ea însăși autoare premiată a unor cărți pentru copii.
„În copilărie, tatăl meu m-a bătut, m-a înjurat și m-a umilit. Violența a fost creativă: m-a târât din interiorul casei și m-a aruncat afară. M-a numit gunoi. Nu o pierdere trecătoare a controlului și nu o palmă în față aici sau acolo, ci o rutină de abuz sadic. Vina mea eram eu însămi, așa că pedeapsa nu avea sfârșit. El avea nevoie să se asigure că mă voi frânge ”, a scris ea la începutul cărții.
Galia Oz este fiica lui Nili și a lui Amos Oz, autorul a publicat 35 de cărți, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole.
Autoarea Fania Oz-Salzberger, sora Galiei și de asemenea fiică a lui Amos Oz, a scris pe Twitter într-o reacție din partea familiei:
”Noi, Nili, Fania și Daniel, am cunoscut un tată diferit. Un tată cald, prietenos, atent care și-a iubit familia cu o dragoste plină de grijă, devotament și sacrificiu. Majoritatea acuzațiilor pe care le aruncă Galia în el acum contrazic complet amintirea aprigă amprentată în noi de-a lungul întregii noastre vieți”, a scris Fania pe Twitter.
„Galia a decis să întrerupă orice contact cu noi acum șapte ani. Afirmațiile pe care le-a exprimat împotriva noastră ne-a luat prin surprindere. Chiar dacă nu s-a recunoscut în acuzațiile ei, tata chiar a încercat și a sperat până în ultima zi să vorbească cu ea și să o înțeleagă, chiar și despre lucrurile care i se păreau lui și nouă opusul realității. Se pare că durerea Galiei este reală și sfâșietoare, dar ne amintim altfel. Cu totul diferit ”, a a adăugat Oz-Salzberger.
Figura tutelară a familiei, aşa cum apare în cunoscutul său roman autobiografic de mai târziu, Poveste despre dragoste şi întuneric, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale – o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sunt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămâne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, purtând în suflet nostalgia Europei, va ceda în faţa greutăţilor şi a lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide când Amos împlinea vârsta de 12 ani.
În 1954, la 15 ani, adolescentul se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară Keshet, cu puţin timp înainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului să studieze filozofia şi literatura la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în Războiul de Şase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur.
După absolvirea Facultăţii de Filozofie a Universităţii Ebraice din Ierusalim revine în kibbutz, unde practică agricultura şi predă la liceul local timp de 25 de ani, până în 1986, când se mută împreună cu soţia şi fiul său în oraşul Arad, pe ţărmul Mării Moarte.
Începând din 1965, Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole. Cărţile lui Amos Oz au fost traduse în 42 de limbi, în 43 de ţări.
