Detaliile planului de 62 de milioane de euro anunțat marți includ finanțare pentru instruire și descoperire de talente, subvenții pentru crearea și promovarea conținuturilor și investiții în infrastructură, precum studiouri de înregistrări și săli de spectacole.
„E vorba de a produce pop și rock unguresc de calitate”, afirmă reprezentantul proiectului, Szilard Demeter, 44 de ani, numit comisar cultural în 2019 de guvernul premierului Viktor Orban.
„Muzica poate exprima ceea ce este diferit în caracterul, viziunea și experiența istorică ale ungurilor”, declarase pentru AFP Demeter, după publicarea unui proiect al planului, anul trecut.
„Poate că nu e tocmai ușor de înțeles, văzut din perspectiva vest-europenilor, dar de aceea poate fi incitant și exotic”, a declarat el.
110% orbanist
Opozanții guvernului se tem însă că planul muzical deschide un nou front într-un război cultural tot mai înverșunat.
Premierul naționalist Orban, 57 de ani, autoproclamat „iliberal” și aflat la putere din 2010, declarase în 2018 că pentru mediul cultural și academic al Ungariei – considerat de cercurile proguvernamentale un focar de liberalism – vor urma „mari schimbări”.
Între timp guvernul și-a consolidat controlul asupra teatrelor și universităților și a lansat o campanie anti-LGBT.
O universitate fondată de miliardarul american liberal George Soros, un cal de bătaie favorit al lui Orban, a afirmat că a fost forțată să plece în exil, de la Budapesta la Viena.
Demeter, un scriitor și basist amator care provine din minoritatea maghiară a României, a provocat și alte controverse, comparându-l pe Soros cu Adolf Hitler.
„Susțin deplin politicile premierului, sunt 110% orbanist”, a declarat pentru AFP Demeter, care este și șeful unui prestigios muzeu literar din Budapesta.
„Da, are loc un război cultural feroce; marea întrebare este dacă peste 100 de ani cultura maghiară va mai exista”, a declarat el.
„Garanția supraviețuirii este să trăim în propria noastră cultură națională; identitatea noastră națională a slăbit și ar trebui restaurată”, a afirmat el.
Deși într-un alt interviu Demeter afirma că nu-i place să audă cântăreți pop „perorând” despre politică, întrucât „acest lucru dezbină publicul”, el a declarat pentru AFP că noua schemă nu va ține cont de afilierea politică.
„Toți ar trebui implicați, de la stânga la liberali și la dreapta, de la extrema dreaptă la marxiști, diversitatea e sursa puterii culturii maghiare, tot așa cum diversitatea culturilor naționale este puterea Europei”, a afirmat el.
„Deci dacă o formație e de calitate, de ce să nu fie sprijinită?”, a adăugat el.
Cenzură
Dar statul deja cenzurează muzicienii, afirmă Ferenc Megyeri, 55 de ani, vocalul trupei punk Usual Disappointments.
Formația lui Megyeri, înființată în 1990, a compus piese precum „Viktor”, „Absurdistan” și „Soros”, care critică sau parodiază politicile lui Orban.
Aceste piese au fost excluse din transmisia unui concert al trupei din octombrie 2020, parte a unui serii de concerte online sponsorizate de stat.
Totodată organizatorii i-au cerut lui Megyeri să-și schimbe tricoul pe care-l purta, inscripționat „Soros”.
„Am refuzat, așa că televiziunea mi-a redat doar fața în prim-plan”, a declarat el pentru AFP din orașul său natal, Pecs, la sud de Budapesta.
„E o idee bună să-i ajuți pe muzicieni, în definitiv sunt banii noștri, banii contribuabililor, dar nu prin cenzură”, a declarat el.
„Cele mai multe formații vor lua banii guvernului și vor rămâne tăcute. Dar noi nu suntem genul acela”, a precizat el.
Îndoctrinare
Zoltan Czutor, compozitor premiat, afirmă că „pot fi făcute lucruri minunate” cu finanțarea, cum ar fi a-i învăța pe școlari să cânte la un instrument, însă e îngrijorat și de riscurile „îndoctrinării”.
„Sper că nu vor fi forțați copiii să asiste la opere rock naționaliste”, a declarat el pentru AFP dintr-un studio din Budapesta.
Conform lui Czutor, 51 de ani, care predă muzica și are și patru proiecte personale – o formație cu chitară acustică, propriul proiect solo, un grup pop-rock și o formație de copii – numai o mână de vedete pop sunt capabile să trăiască din muzică.
„Cele mai multe venituri provin de la festivaluri mari sponsorizate de stat și primării, iar organizatorii nu vor bătăi de cap. Formațiile evită politica de teamă să nu li se taie accesul la concerte și la radio”, a declarat el.
Excluderea de la radio e o senzație familiară pentru Zsuzsa Koncz, 75 de ani, o cântăreață pop celebră care și-a lansat cariera în anii ’60.
„N-am mai fost invitată să cânt la organele media de stat în ultimul deceniu”, a declarat pentru AFP Koncz, care a susținut mai multe cauze liberale.
Noul plan îi trezește amintiri neplăcute despre politica culturală din era comunistă – „Tolerat, Interzis, Sprijinit” -, când orice operă de artă care contesta sistemul era interzisă.
„Ultimii 10 ani arată că, cu cât ești mai aproape de borcanul cu miere al guvernului, cu atât mai ușor este să mănânci din el”, a spus ea.
