România a vaccinat până acum prea puțini vârstnici și bolnavi cronici, arătând că nu-i pasă cu adevărat de persoanele vulnerabile, spre deosebire de statele occidentale unde lucrurile stau exact pe dos. Această percepție este destul de răspândită în România, la trei luni de la debutul campaniei de vaccinare.
Într-o postare pe Facebook, Liviu Iolu de la PLUS a avansat chiar și niște cifre: doar 30% dintre bătrâni și bolnavi au fost vaccinați în România. În timp ce în Franța, de exemplu, procentul acestora ar fi de peste 70%.
Dintr-un anumit punct de vedere, nu este chiar ciudat faptul că unii au impresia că persoanele vulnerabile în fața COVID au fost ignorate de statul român în cele trei luni de la debutul campaniei de imunizare.
Iar aici principalul argument se leagă de decizia Comitetului de vaccinare de a pune în aceeași oală, în etapa a doua, populația cu grad ridicat de risc și așa-numiții „lucrători esențiali”. Aceștia din urmă, mult mai abili decât primii în folosirea cu succes a platformei de vaccinare, în condițiile în care dozele nu ajungeau pentru toată lumea.
A fost ca și cum ai pune să alerge la un maraton alergători profesioniști și amatori și te-ai întreba apoi de ce numai primii trec linia de sosire.
De asemenea, era ușor de prevăzut că într-o țară în care jumătate din populație locuiește în mediul rural, uneori fără acces direct la servicii de sănătate de orice fel (și fără o minimă alfabetizare digitală), mulți nu vor avea cum să ajungă fizic să se vaccineze chiar dacă, să zicem, ar fi reușit să treacă de examenul programării prin platformă.
Și, fără îndoială, mulți nu și-au permis să opteze pentru soluții aflate la sute de kilometri depărtare de casă.
Dincolo însă de a recunoaște niște realități românești particulare- gradul de urbanizare mai redus decât în alte țări, lipsa educației digitale, factorii culturali etc- întrebarea constructivă ar fi dacă totuși există ceva care a funcționat bine în vest în ceea ce privește vaccinarea vulnerabililor și ar putea fi importat și în România. Pentru asta ar trebui să ne uităm în jurul nostru.
Franța: Autoritățile sună persoane vulnerabile pentru a le chema la vaccinare, dar doar una din zece acceptă
Franța era ieri la 15,7% din populație vaccinată cu cel puțin o doză și la 5,5% din populație imunizată complet. În ceea ce privește persoanele vulnerabile, lucrurile stau în felul următor: persoanele din azilurile de vârstnici au fost imunizate în proporție de 75%, iar cele care trăiesc în casele lor, din segmentul de vârstă 75-79 de ani, au fost vaccinate doar în proporție de 35%.
Francezii cu vârstele între 65 și 69 de ani nu sunt imunizați decât într-o proporție de 4 procente, potrivit unui articol Radio France International.
Deci nici Franța nu stă grozav la protejarea persoanelor vulnerabile, iar procentul mare de imunizați în fața COVID se regăsește doar în rândul celor instituționalizați. Fapt într-un fel logic, deși și aici au existat suficiente controverse, pentru că, în sine, procesul de vaccinare din aceste centre s-a dovedit mult mai complicat, din cauza documentației stufoase, decât și-au imaginat autoritățile.
Mai trebuie spus că Franța a început vaccinarea pe grupe de vârstă, primii fiind cei peste 75 de ani, iar începând de pe 12 aprilie procesul a ajuns și la grupa de vârstă de peste 55 de ani (cu o lună mai devreme decât se anunțase inițial).
L-am întrebat pe jurnalistul RFI Vasile Damian, de la Paris, ce a funcționat și ce nu a funcționat în această țară în ceea ce privește atragerea populației vulnerabile către centrele de vaccinare.
Franța este printre țările unde gradul de încredere în vaccinurile anti-COVID este scăzut. (era ⅓ în toamnă, potrivit sondajelor, între timp a mai crescut, pentru ca să scadă din nou după scandalul Astra Zeneca). Există neîncredere chiar și în rândul medicilor.
Vasile Damian mi-a spus că, recent, autoritățile s-au apucat să trimită scrisori de informare acasă persoanelor trecute de 75 de ani și care s-au aflat cumva „sub radar” în acest proces.
„Adică persoanelor care nu intră pe internet, trăiesc în localități mici, rurale etc. Apoi, de o săptămână, au început să dea și telefoane persoanelor din această categorie de vârstă. Au fost date 30 de mii de telefoane pe zi din care aproximativ 3000, deci cam 10%, s-au soldat cu prezența persoanei respective la vaccinare. În plus, 20% din persoanele contactate au refuzat ferm vaccinarea, din diverse motive”, mi-a spus Vasile Damian.
În Franța nu numai medicii vaccinează, ci și farmaciștii, cei care sunt deja obișnuiți să facă vaccinuri pentru gripa sezonieră. Ca o particularitate, după cum spune Vasile Damian, campania de vaccinare s-a axat în principal pe grupe de vârstă:
„Nu prea este voie să te întrebe cineva despre comorbidități, alte boli, sunt date personale, s-a mers mai mult pe categorii de vârstă. Și nu au existat nici atâția esențiali la vaccinare, cum ar fi jurnaliștii. Cel mult profesorii”.
Chiar dacă unele dintre metodele din Franța, cum ar fi telefonarea sau informarea prin poștă a persoanelor vulnerabile care nu s-au vaccinat, ar putea fi aplicate și în România, întrebarea care se pune este dacă acestea vor avea vreun efect concret. Probabil, la fel ca în Franța.
Germania și medicii de familie
Campanie vaccinare în Germania. FOTO: DAVID GANNON/ AFP/ Profimedia
Germania va avea alegeri legislative federale în luna septembrie, deci subiectul vaccinării este unul care are și o importantă componentă electorală. Potrivit datelor oficiale, la data de 11 aprilie, 6,1% din populație era complet vaccinată (5,03 milioane de oameni) și 13 milioane au primit cel puțin o doză.
Ca și în Franța, vaccinarea s-a făcut pe grupe de vârstă, primii find cei de peste 80 de ani (alături de personalul medical din linia întâi), apoi persoanele trecute de 70 de ani plus cele cu boli cronice și așa mai departe.
Au existat critici și în Germania în ceea ce privește strategia de vaccinare. De exemplu, expertul în imunologie Michael Meyer- Hermann a susținut că prioritizarea ar fi trebuit făcută în funcție de numărul de contacte sociale ale persoanelor și nu în funcție de vârstă, pentru că astfel ar fi avut un efect mai mare.
Cât de vaccinați sunt vulnerabilii din Germania? Depinde foarte mult în ce land trăiesc.
”Încă din 15 februarie, remarcam faptul că în landul Saxonia Inferioară 90% din personalul din căminele de bătrâni era deja vaccinat. Un lucru remarcabil, dar care nu se regăsește peste tot în Germania”, mi-a spus jurnalistul Deutsche Welle, Robert Schwartz.
Ceea ce s-a întâmplat însă cu adevărat semnificativ în Germania de a crescut numărul celor vaccinați a fost implicarea medicilor de familie la începutul acestei luni. Până acum, injecțiile s-au administrat doar în cele 430 de centre de pe teritoriul Germaniei.
„De la începutul lunii aprilie, de când au început să vaccineze și medicii de familie, numărul imunizărilor zilnice s-a dublat. Sunt 35 de mii de cabinete medicale de familie în Germania, acum s-a ajuns la 650 de mii de persoane pe zi vaccinate”, spune jurnalistul german.
Implicarea medicilor de familie un avantaj evident remarcat și de presa locală. Medicii de familie își cunosc pacienții, știu cum să-i convingă, le știu istoricul medical.
Ce se mai întâmplă în Germania?
„Se va înăspri legislația în privința infectărilor, în sensul că Guvernul federal taie din atribuțiile landurilor. De exemplu, landul Saar, de la granița cu Franța, vrea să relaxeze restricțiile deși nu le-a scăzut numărul de cazuri. Potrivit noii legi, care intră în parlament în această săptămână, nu va mai fi posibil așa ceva”, mai explică Robert Schwartz.
România s-ar baza tot pe medicii de familie. Deocamdată, doar o treime vor să participe
Ca și în Germania, autoritățile din România par că vor să se bazeze pe medicii de familie pentru a ajunge cu vaccinurile acolo unde nu au ajuns până acum. Realitatea arată că în mediul rural, trăiesc foarte mulți dintre cei pe care-i considerăm vulnerabili în fața COVID. Și care, dintr-un motiv sau altul, nu au ajuns la un centru de vaccinare.
Valeriu Gheorghiță a explicat însă recent că doar 3 mii de medici de familie din cei peste 10 mii au optat pentru a participa la campania de vaccinare prin intermediul cabinetelor proprii. Adică 30%.
Campania de vaccinare prin medicii de familie ar trebui să înceapă la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai. A existat și un program pilot, la Timișoara, dar care s-a dovedit a fi un eșec: 50 de medici de familie au vaccinat zece pacienți într-un interval de trei zile.
De ce atât de puțini medici de familie s-au înscris să dea o mână de ajutor la vaccinarea anti-COVID? Am întrebat-o pe Sanda Alexiu, președinta Asociației medicilor de familie.
”În acest moment legislația nu este adaptată pentru medicii de familie, ci doar pentru centrele de vaccinare. Dacă, de exemplu, se întâmplă ceva, un accident alergic și după aceea pacientul se îndreaptă împotriva mea eu nu sunt acoperită legal”, mi-a explicat Sanda Alexiu, de ce sunt medicii de familie reticenți în a intra în programul național de vaccinare anti-COVID.
Cine ar trebui să adapteze legislația? Ministerul Sănătății, spune Sanda Alexiu.
Am întrebat-o pe reprezentanta medicilor de familie dacă și-ar dori să participe la acest proces, în condițiile în care în Germania implicarea acestora a ajutat la protejarea multor persoane vulnerabile.
”Sigur, vaccinez de 28 de ani, pacienții mei au încredere în mine, aș putea să-i conving dacă au dubii. Dar trebuie ca ministerul Sănătății să ne facă suportul legal”.
În concluzie, nu există nicio garanție că ce a funcționat bine în altă țară va funcționa și în România. Sau ce a funcționat prost la alții va merge la noi. Toată lumea experimentează în acest moment și speră, cumva, ca până în vară să ajungă la imunitate de turmă. Chiar dacă matematica îi cam contrazice pe toți.
