„Să ajung în spațiu, clar”, răspunde Ana-Maria Pelin, elevă la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, când îi cer să spună rapid un vis pe care îl are. În liceu, Ana a câștigat de două ori premiul întâi la concursul Nasa Space Settlement și, la începutul anului, a fost admisă la Oxford. În interviul acordat la câteva zile după campionatele naționale de șah, unde a fost pe podium la mai multe categorii la fel ca în anii trecuți, ea a mărturisit că ar putea alege până la urmă facultatea de inginerie aerospațială de la Universitatea din Delft, întrucât costurile la Oxford după Brexit au devenit prea mari.
- Citește interviul pentru a afla ce mesaj are pentru fetele care vor să perfomeze într-un domeniu încă dominat de băieți, ce ar schimba la sistemul românesc de educație, dar și ce părere are o campioană la șah despre serialul Queen’s Gambit.
Din CV-ul Anei:
NASA Ames Space Settlement Contest:
- Premiul I – secțiunea clasa a XI-a
- Premiul I – secțiunea clasa a XI-a
- Premiul III – secțiunea clasa a VII-a
Concursuri:
- Locul II – Olimpiada Județeană de Lingvistică, calificare la etapa națională – 2020
- Participare la International Young Physicists Tournament – faza națională 0 2020
- Locul I – Olimpiada Natională Corală – 2019
- Locul I – Concursul Național de Cunoștinte Statistice – 2019
Concursuri de Șah:
2021: Campionatul Național:
- Locul 3 – Șah clasic
- Locul 5 la egalitate cu 3 – Dezlegari( probleme de sah)
- Locul 2 – șah rapid
- Locul 3 – Blitz
2020:
- Locul I – Superliga Feminină – Blitz
- Locul I – Festivalul Șahului Bucureștean – Feminin
2019:
- Locul II – Campionatul Național Individual – Fete 20
- Locul I – Campionatul Național Individual – Fete 20 Dezlegări
- Locul I – Campionatul Național de Șah pe Echipe – Fete 18
De știut:
- Tot mai mulți studenți români studiază la Oxford, fiind una dintre cele mai mari comunități de studenți europeni, aproximativ la egalitate cu cea a Poloniei. Potrivit site-ului universității, dacă în 2010 erau doar 28 de români admiși la nivel de licență, numărul acestora a ajuns zece ani mai târziu, în 2020, la 155. (statisticile pentru 2021, primul an post Brexit, nu sunt disponibile încă).
- Costul anual la universitățile din Anglia a crescut foarte mult după Brexit. La Oxford, până în anul universitar 2020-2021 inclusiv, costul de școlarizare era de circa 9 mii de lire sterline pentru studenții din UE, iar guvernul britanic putea acorda împrumut pentru întreaga sumă, care se deducea ulterior din salariul studentului. Începând cu 2021, costul anual poate ajunge și la 37 mii lire sterline, iar posibilitatea creditului guvernamental a dispărut.
- Universitatea Oxford oferă câteva burse de tip ajutor financiar pentru studenții din Marea Britanie provenind din familii cu venituri mici și câteva burse punctuale pentru studenți din anumite state sau provincii oferite pe același considerent, al nevoii studentului de a își acoperi costurile (vezi aici lista completă).
- Studenții români se pot încadra la bursa Palgrave Brown, oferită, potrivit descrierii, „studenților din anumite state din Europa de Est care au nevoie de sprijin financiar”. Este vorba de o bursă parțială care se acordă „acelor studenți pentru care această bursă va face cea mai semnificativă diferență în a-și permite să studieze la Oxford”. Ea se acord însă unui singur student.
- Oxford este, potrivit topului Times Higher Education 2021, cea mai bună universitate din lume, din 1500 de universități evaluate, pentru al cincilea an consecutiv. Este urmată de Stanford și Harvard. (Vezi aici clasamentul).
- Costul primului an de studiu la nivel de licență la Universitatea de Tehnologie din Delft este de 1.000 euro și 2000 de euro începând cu anul al doilea. Prezentarea programului de licență în inginerie aerospațială la Delft poate fi urmărit aici
- La concursul Nasa Space Settlement se acordă, pentru fiecare dintre clasele: a VII-a și mai mici, a VIII-a, a IX-a, a XI-a și a XII-a premiul întâi, al doilea și al treilea, dar și mențiuni, iar în fiecare an se acordă și Marele Premiu.
- Și la ediția din 2021 a concursului au fost premiați mai mulți elevi din România, inclusiv de la Colegiul Național „Andrei Șaguna”. Elevi din România au obținut premiul I la clasele a XI-a și a X-a, premiul al II-lea la clasele a XII-a, a XI-a, a X-a și a-IX-a, premiul al III-lea la clasele a XII-a, a X-a, a IX-a, precum și mențiuni – vezi aici lista completă a premiilor.
Redăm interviul cu Ana-Maria Pelin integral
Reporter: Cum te-ai simțit când ai aflat că ai fost admisă la Oxford, te așteptai?
Ana-Maria Pelin: Îți dai seama, foarte fericită. Nu pot să zic neapărat că mă așteptam, cât timp am fost în liceu, în clasele a noua și a zecea, nici nu îmi imaginam așa ceva. Dar apoi am tot primit încredere și speranță de la colegi mai mari sau prieteni și am încercat și a ieșit până la urmă.
Reporter: Ai aplicat și în altă parte?
Ana-Maria Pelin: Am aplicat la 5 universități din Anglia și la încă patru în Olanda. Momentan, mai am de primit răspuns de la un singură, în rest am primit răspuns pozitiv de la toate.
Reporter: Și ce vei alege?
Ana-Maria Pelin: Nu știu încă. Am fost admisă la Delft și cred că voi merge acolo, întrucât costurile sunt mult mai mici decât în Anglia. Costurile (la Oxford – n.r.) s-au făcut și de patru ori mai mari. Nu este prea plăcut și nici nu au venit cumva cu soluții și este destul de greu.
Reporter: Deci ai alege Delft din cauza costurilor mari la Oxford?
Ana-Maria Pelin: Da, cred că așa va fi. Am aplicat la câteva burse dar încă nu am primit răspuns. Chiar și așa, ele cumulate ar ajunge la 20.000 lire, și până la 37.000 mai este mult, costul de trai este și el…
Reporter: Vei putea la Delft să studiezi ce îți dorești? Știu că la Oxford ai fost admisă la inginerie aerospațială.
Ana-Maria Pelin: Am fost admisă la inginerie simplu, ei au inginerie generală cu specializare în anul 3 sau 4. La Delft există direct un program de aerospace engineering.
Reporter: Este un program bun?
Ana-Maria Pelin: Da, este un program foarte bine cotat la nivelul internațional. Strict pe filiera asta, este cam top 3 în Europa și top 10 în lume, deci este foarte bună facultatea.
Reporter: La Delft cât costă un an?
Ana-Maria Pelin: Taxa de școlarizare este în jur de 1000 euro primul an, 2000 euro al doilea și al treilea, iar acum am văzut că, mai nou, guvernul olandez a făcut ceva înjumătățire de taxă pentru europeni, deci semnificativ mult mai mică.
Reporter: Aplicația la Delft a fost complicată?
Ana-Maria Pelin: Din punctul meu de vedere, aplicația în sine nu a fost atât de complicată – un CV și să completezi un test de început. Dar apoi examenele pe care le-am dat, pe mine m-au debusolat. Adică au fost diferite de cele de la Oxford. La Oxford știam că o să fie mult și greu, să ai ce lucra. Dar la Delft a fost exagerat de mult, nu a fost foarte greu, dar efectiv nu aveai timp.
De exemplu am avut un examen din materia de anul I pe care ne-au dat-o ei să o învățăm – aerodinamică și propulsie. Au fost 20 de întrebări, dintre care jumătate aveau mai multe subpuncte, și voiau răspunsuri cu trei zecimale și pentru totul aveai 45 de minute. Efectiv era rezultatul și minutul.
După ce faci aplicația intri în proces, am avut un chestionar despre motivație care conta 25 la sută din nota finală, apoi am avut trei examene – matematică, fizică și materia din anul I. Nivelul nu a fost mai ridicat decât la liceu dar a fost foarte mult în timp scurt și din punctul meu de vedere nu îți reflectă inteligența dacă știi să tastezi repede niște calcule. Dar totuși îți testează capacitatea să lucrezi sub presiune.
Reporter: Examenul a fost online? A trebuit să te filmezi?
Ana-Maria Pelin: Da, a trebuit să filmăm încăperea, pe masă, sub masă, fiecare foaie. Eu am dat la școală, singură într-o sală, m-am filmat și am trimis.
Reporter: A existat și un interviu?
Ana-Maria Pelin: Nu a fost un interviu, în schimb după ce aveai examenele, te întrebau – „mai vrei să aplici la noi”? Trebuia să faci un eseu după examene, despre care spun că nu e parte din notă, dar dacă sunt egalități de punctaje diferența se face cu el.
„Mi-ar plăcea să fiu astronaut, why not?”
Reporter: Cum ai ajuns la acest domeniu – inginerie aerospațială?
Ana-Maria Pelin: Păi am oscilat între inginerie generală și inginerie aerospațială, de asta am și aplicat la Oxford oricum, pentru că mi se pare o oportunitate să îmi pun bazele foarte bine și apoi să încep exact pe ce îmi place, să nu mă arunc direct într-o chestie din care să nu pot să zic „there is no going back”, pentru că pierzi totuși trei ani.
La domeniu am ajuns cu ajutorul concursurilor NASA la care am participat din clasa a șaptea și am prins cumva drag de el. Am participat în clasa a VII-a, a X-a și a XI-a. În clasa a VII-a am fost în Puerto Rico și am câștigat locul trei, cu Mara (Pîndaru, colega de clasă, admisă la Oxford, cu care HotNews.ro a realizat un interivu săptămâna trecută – n.r.). Bine, eram destul de mică și nu pot să zic „wow, ce am înțeles eu din toată ingineria sau toată fizica din spatele a ceea ce au prezentat oamenii de știință”. Dar m-a fascinat foarte tare și cum am tot crescut, m-am interesat de domeniu, am mai citit, am lucrat la noile proiecte pentru clasa a X-a și a XI-a și a fost o muncă mult mai focusată pe ceea ce mi-a plăcut și ceea ce mi s-a părut interesant și am învățat foarte mult în cadrul proiectului.
Reporter: În ce au constat proiectele cu care ai câștigat premiul I la Nasa Space Settlement în cei doi ani de liceu?
Ana-Maria Pelin: Concursul este cu o tema destul de stas. În fiecare an este aceeași temă, dar trebuie să vii cu idei noi. Să colonizezi spațiul, să îți găsești un loc să pui o stație spațială, să duci oameni acolo, să ai scopuri științifice – de exemplu să cercetezi găuri negre, sau să te uiți dacă poți face viabilă viața pe Marte, și să încerci să faci ceva nou, pentru că acest concurs este din anii 90 și au fost proiecte bune în fiecare an. Trebuie să vii mereu cu ceva și mai nou, mai bun. Asta mi s-a părut cel mai challenging.
În clasa a zecea am avut o idee destul de faină, am lucrat pe ea și apoi ne-am trezit în clasa a unsprezecea și am zis „și, acum ce facem?”.
Proiectul din a zecea a fost o dezvoltare pe structură fractară, ne-am gândit să facem o stație din care la lungul anilor să migreze noi stații spre alte zone ale sistemului solar și apoi chiar și mai departe. Să populăm sistemul solar. Și stătea destul de bine în picioare pentru că se făcea prima stație, apoi se alocau resurse, se mergea în locuri noi. Ar fi fost bine pentru mulți ani… Da, un vis pentru copii mici (râde).
Eu am participat cu colegi de clasa a XI-a atunci, deci colegii mei mai mari, iar în clasa a XI-a cu colegii mei de clasă.
Am făcut un proiect care se concentra pe terraformarea lui Marte și a lui Phobos. După ce ne-am tot răzgândit prin ce metode, am hotărât să simulăm un câmp electromagnetic în jurul lui Marte, care să fie asemănător cu cel pe care îl are Pământul. Și astfel stând tot timpul planeta în raza acelui câmp magnetic ar fi fost facilitat procesul de terraformare.
Reporter: Vrei să lucrezi la NASA?
Ana-Maria Pelin: (Râde) Îmi surâde ideea sincer.
Reporter: Dar face parte din planul tău, sau visul tău?
Ana-Maria Pelin: Momentan nu știu, sunt în căutări, dar mi-ar plăcea. Astă vară am făcut un internship la Institutul de cercetare aerospațială și am făcut cunoștință cu toate departamentele pe care ingineria aerospațială le cuprinde și am descoperit că e fain și să faci design, și să lucrezi la propulsie, și la avionică adică la aparatele dintr-un avion sau navă. Încă nu știu spre ce vreau să mă îndrept, dar mi-ar plăcea să ajung la NASA, la ESA (European Space Agency – n.r.). Poate chiar și să mă fac astronaut, why not?
Reporter: Dacă ar fi să spui repede un vis pe care îl ai pentru viitor, care ar fi?
Ana-Maria Pelin: Să merg în spațiu, clar.
„Concurența mea este tot timpul formată din băieți. Dacă ai pasiune, o să îți găsești locul”
Reporter: Nu pot să nu te întreb – te-ai confruntat cu prejudecăți în acest domeniu, pentru că ești fată? Este încă un domeniu al băieților?
Ana-Maria Pelin: Sinceră să fiu nu pot să spun că am întâmpinat dificultăți mari din punctul ăsta de vedere. Eu știam că tot timpul concurența mea este formată din băieți în domeniul ăsta. Dar mi-a plăcut foarte mult. Chiar astăzi am dat peste un Ted Talk în care vorbea o tipă inginer despre toate greșelile astea, diferențierea asta între femei și bărbați în domeniul ingineriei și că uneori este foarte greu să reușești ca fată. Doar că mi se pare irelevant pentru că dacă reușești să îți găsești drumul și să găsești oameni care să te susțină nu cred că este foarte greu să te ridici într-un domeniu care este predominant un domeniu de băieți.
Reporter: Dar ai avut vreodată parte de priviri ciudate, comentarii?
Ana-Maria Pelin: Nu. Singura diferență pe care pot să spun că am simțit-o a fost că băieții sunt mai îclinați spre acest domeniu iar concurența mea directă era formată din băieți. Dar nu am fost discriminată sau ceva pentru că sunt fată.
Reporter: Care ar fi mesajul tău către alte fete care vor să devină ingineri?
Ana-Maria Pelin: Mi se pare că este un domeniu în care, dacă ai pasiune o să își găsești locul. Și chiar mi se pare că este mai mare căutarea de fete în ultimul timp, cu toată chestia asta cu egalitatea de gen. Și atunci cumva lumea încearcă să potențeze valoarea fetelor. Cred că este momentul ideal, dacă îți place.
Reporter: Pe tine te-a îndreptat cineva spre acest domeniu? Ai avut în familie pe cineva, sau un profesor?
Ana-Maria Pelin: Pot să zic că cea mai mare influență a avut-o profesoara mea de fizică din 5-8, doamna Tănăsescu. Cu ea am fost și la olimpiade, și la NASA, m-a implicat și în alte proiecte. Și chiar dacă m-a influențat într-un mod foarte bun să îmi placă domeniul și să mă regăsesc în el, a fost și contribuția mea, după ce din clasa a noua nu am mai făcut cu dumneai, am continuat.
Reporter: Te-ai simțit susținută în liceu?
Ana-Maria Pelin: Da, profesorii au fost mereu super supportive, ne-au ajutat cu materiale.
„Ar trebui ca din clasa a XI-a să ai ocazia să te focusezi pe domeniul pe care vrei să îl urmezi”
Reporter: Dacă ai fi ministrul Educației pentru o lună, care ar fi primele măsuri pe care le-ai lua?
Ana-Maria Pelin: Primul lucru care mi se pare foarte important ar fi să se schimbe infrastructura la nivel de liceu, așa încât, poate nu din a X-a, dar din a XI-a să ai ocazia să te focusezi pe domeniul pe care vrei să îl urmezi mai departe și să depui efortul în acea direcție. Să nu se mai pună atât de mult accent – de exemplu dacă vrei să faci medicină , sa nu mai trebuiască să înveți atât la română. Adică te-au ajutat timp de 10 ani, apoi ai nevoie să își dozezi energia constructiv înspre ce vrei să faci ceea ce îți place.
A doua… Mi-ar plăcea ca în școlile din viitor să se facă laboratoare noi, să se facă un mediu catalizator pentru copii ca să învețe mai repede. La noi la școală avem un laborator VR și unul de fizică unde chiar ai ocazia să faci experimente. Să se recurgă la o cale de a distribui informațiile cu ajutor internetului și tehnologiei.
Reporter: Te gândești să te întorci în țară după studii?
Ana-Maria Pelin: Momentan nu m-am hotărât. De plecat vreau să plec la începutul carierei mele dar am de gând să mă și întorc la un moment, pentru că domeniul acesta nu este foarte dezvoltat în România și are nevoie de oameni care să aibă dorința să facă ceva. În acest sens m-aș întoarce să inspir mai multă cu pasiunea pentru domeniu, pentru că nu este foarte căutat. Adică la nivelul internațional este, dar nu este așa palpabil pentru lume. Pentru că te gândești – this is rocket science, nu este pentru oricine. Și nu este chiar așa. Și chiar am un prieten în India, care a început o societate legată de spațiu, are tot felul de întâlniri și proiecte și cu National Space Society din SUA.
Reporter: Și ai vrea să faci așa ceva în România?
Ana-Maria Pelin: Da, dacă nu o să facă cineva până mă întorc eu, voi face eu (râde).
Reporter: Ce îți place să faci pe lângă studiu? Când am vorbit cu tine te întorceai de la campionatele naționale de șah de la Mamaia, povestește-mi puțin de asta.
Ana-Maria Pelin: Fac șah de la 5 sau 6 ani. De foarte mult timp. M-a ajutat foarte mult șahul să mă formez pe zona asta de științe exact, mate, fizică, și îmi place mult să joc.
Reporter: Cine te-a dus la șah?
Ana-Maria Pelin: Tatăl meu. Mi-aduc aminte că eram într-un parc și am văzut niște copii care se jucau și mi-a zis „hai că te învăț eu acasă”. Și m-a învățat, am tot jucat cu el, apoi m-a dus la club.
Reporter: Și de-a lungul timpului ai investit mult timp în asta?
Ana-Maria Pelin: Cred că în fiecare an din 2008 până acum am fost la naționalele de șah și am luat premii cam la toate categoriile. Și am mai fost și la altfel de concursuri, la concursuri de tip open – unde joacă și juniorii și seniorii și veteranii, iar alea sunt cele mai puternice. Au fost ani în care jucam două trei pe vară, jucam și în timpul școlii. Adică am investit destul de mult în asta.
Reporter: Care este rezultatul la șah de care ești cea mai mândră?
Ana-Maria Pelin: Am bătut jucători destul de buni, mult mai buni decât nivelul meu, dar cred că notabil a fost că în 2019 am reușit să iau patru medalii, la toate categorii la naționale.
Reporter: Ai urmărit serialul Queen’s Gambit?
Ana-Maria Pelin: Da, mi-a plăcut foarte mult ideea, pentru că este pretextul ideal prin care poți face șahul mai cunoscut, și atmosfera de turneu, munca din spate. S-au realizat niște aspecte pe care oamenii în mod normal nu le-ar cunoaște. A fost genul de poveste pe care o mai întâlnești la șah, jucători care cresc într-un mediu defavorizat care ajung foarte buni. Există și chess prodigies. Este acum un băiat cu un an mai mic decât minecare se luptă cu locul 1, 2 mondial, constant, este foarte bun – Alireza Firouzja (Iran, 18 ani – n.r.).
Reporter: Și în afară de șah?
Ana-Maria Pelin: În rest, îmi place să citesc, să mă plimb, să merg pe munte, să ies cu prietenii. Și să fac diverse activități…nu neapărat sportive, dar să fiu activă și mereu să găsesc ceva de făcut. Să cânt la chitară… Am făcut ore până prin clasa a patra, dar am reținut chestiile importante și pot să învăț melodii singură.
Am făcut parte și din cor – teoretic sunt încă în cor, dar dacă nu mai mergem la școală, nu mai mergem nici la concursuri de cor.
„Aș mai vrea un an de liceu, ăsta nu prea s-a pus”
Reporter: Pe social media îți petreci, sau pierzi, timpul?
Ana-Maria Pelin: Da…îmi pierd timpul (râde – n.r.). Nu cred că sunt addicted, dar aș putea folosi timpul mai constructiv.
Reporter: Este o presiune pentru generația voastră din cauza social media?
Ana-Maria Pelin: Da, dar depinde mult dacă aleg să își pese sau nu de chestia asta. Eu personal m-am confruntat cu această presiune socială când am intrat la liceu, îmi păsa foarte mult să cunosc lumea, să mă împrietenesc, să fie totul roz. Încetul cu încetul s-a dus de la sine și am devenit mai puțin interesată de partea asta virtuală a unei persoane.
Reporter: Ai simțit vreodată invidie din partea colegilor?
Ana-Maria Pelin: Nu chiar, nu, au fost mereu supportive și au fost genul care chiar au fost alături mine și când nu eram împreună fizic. Toată atmosfera din Șaguna este din punctul meu de vedere genială. Dacă aș mai putea, aș mai face un an de liceu, că ăsta nu prea s-a pus.
