Studiul publicat în revista ştiinţifică Circulation Research prezintă cu precizie mecanismul prin care virusul afectează celulele sistemului vascular.
Se cunoştea deja faptul că printre diferitele simptome ale bolii, în afara problemelor respiratorii, se mai află trombii şi alte complicaţii cardiovasculare care pot interesa alte părţi ale corpului. Noutatea acestui studiu constă în faptul că echipa, din care fac parte şi cercetători de la Salk Institute for Biological Studies, din La Jolla, a demonstrat felul în care virusul atacă sistemul vascular.
Proteina S a virusului, „vârful” care alcătuieşte coroana, atacă receptorul ACE2, deteriorând mitocondriile, care generează energia celulelor, iar acest lucru provoacă leziuni endoteliului, care acoperă vasele de sânge. În realitate, acest fenomen mai fusese observat şi în alte studii. Ceea ce nu se cunoştea încă era mecanismul exact şi rolul proteinei S. Această proteină este reprodusă, prin mijloace diferite, în toate vaccinurile anti-Covid prezente pe piaţă.
Studiul a demonstrat în laborator că prin crearea unui pseudovirus care conţine doar proteina S, dar nu şi restul agentului patogen, faimoasa coroană a virusului este capabilă să cauzeze boala de una singură, acționând în principal asupra sistemului vascular.
De ce afectează virusul plămânii
Complicaţiile din sistemul respirator sunt o consecinţă a inflamării ţesuturilor vasculare ale plămânului.
„Multe persoane cred că este o afecţiune respiratorie, dar în realitate este o afecţiune vasculară”, spune profesorul Uri Manor, co-autorul studiului. „Acest lucru ar putea explica de ce unele persoane fac atac celebral, în timp ce altele au probleme în alte părţi ale corpului. Ceea ce au cu toţii în comun este faptul că au un istoric cu probleme vasculare”.
Pentru profesorul Rafael Manez Mendiluce, care de un mai bine de un an tratează bolnavii de Covid în calitate de şef al secţiei de terapie intensivă a spitalului universitar din Bellvitge, descoperirea nu constituie o surpriză, văzând cazurile clinice prezentate de colegii săi.
Acum un an, profesorul explicase pentru Euronews că cel mai mare risc al Covid-19 erau simptomele inflamatorii manifestate de pacienţi, reamintind că trombii se verifică şi în cazul altor viruşi.
Totuşi, profesorul Mendiluce se întreabă dacă problemele vasculare nu se verifică doar la pacienţii în stare gravă, după ce infecţia a „cucerit” căile respiratorii, revărsându-se în sânge. „În general, la pacienţii cu o formă uşoară, infecţia rămâne doar la nivelul superior al căilor respiratorii”. O altă dilemă a profesorului este dacă problemele vasculare nu sunt legate cumva de răspunsul inflamator al sistemului imunitar al pacientului, cum se întâmplă în cazul altor afecţiuni. Crede că poate fi doar unul dintre factori implicaţi în această boală.
Ce se va schimba, acum?
Pentru doctorul Mendiluce, care are o experienţa de 30 de ani la terapie intensivă, această descoperire nu va schimba drastic modalitatea de tratament a cazurilor grave. Reaminteşte că tratamentul cu medicamente antitrombotice nu s-a demonstrat deosebit de eficient şi că pentru moment, se recomandă ca tratamentul să se concentreze pe inflamaţia cauzată de răspunsul imunitar.
De fapt, chiar de la începutul pandemiei, aceasta a reprezentat o problemă reală a secţiilor de terapie intensivă. „În acest moment nu avem nici un tratament pemtru tromboza cauzată de răspunsul inflamator generat de infecţie”, explică profesorul, care adaugă că discuţia rămâne deschisă în rândul comunităţii ştiinţifice. „Sunt probleme des întâlnite în unităţile de terapie intensivă”.
Pentru profesorul Mendiluce, aceast studiu nu pune în discuţie vaccinurile deja existente, chiar dacă e necesar să se înţeleagă de ce Astra-Zeneca şi Johnson&Johnson au provocat câteva cazuri de trombi în sânge.
Vâlvă şi îndoieli
Descoperirea provoacă multe discuții. Unele persoane se întreabă dacă strategia utilizată până acum nu a fost greşită. Şi dacă nu cumva e periculos ca vaccinurile să inoculeze chiar replici ale proteinei S, cea care, pare-se, ar provoca, de fapt, boala.
Cu toate acestea, profesorul Manor a scris pe Twitter că, în ciuda părerilor antivacciniştilor, studiul demonstrază doar că acest Covid 19 este o boală foarte insidioasă, explicând că, totuși, cantitatea de proteină S din vaccinuri este mult prea mică pentru a provoca probleme. Mai scrie şi că vaccinul cu ARNmesager este mult mai sigur decât boala în sine. „Ar trebui să-l facă toată lumea. Eu unul m-am vaccinat, la fel şi întreaga mea familie. Articolul nostru demonstrează doar că boala asta este într-adevăr scârboasă”.
Cercetătorii de la Salk Institute încearcă acum să înţeleagă mai bine mecanismul prin care receptorii ACE2 deterioraţi de proteina S provoacă daune şi deformaţii mitocondriilor, care, la rândul lor cauzează probleme în ţestul vascular.
