Când în fața balconului plouă cu rachete. Viața unei studente din România într-un oraș bombardat din Israel ● CNATDCU îi retrage titlul de doctor procurorului Codruț Olaru pentru „plagiat grosier” ● Despre anti-fragilitate și echilibru ● Bucureștiul produce un munte de gunoi de 1,2 miliarde de lei anual. Cine se îmbogățește din pubele ● Care sunt cele mai performante și apreciate gări din Europa și cine domină clasamentul mondial în materie de viteză pe calea ferată ● Promovarea stravezie a cryptomonedelor ● Înscrierea la grădiniţă 2021: Prima etapă debutează azi ● Situaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Buxelles 29,2 mld. euro ● România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor ● Braşovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele ● Scumpire masivă a gazelor de la 1 iulie pentru populația care nu a ales nimic la liberalizare. Engie a trimis clienților o ofertă cu 25% mai scumpă.
CNATDCU îi retrage titlul de doctor procurorului Codruț Olaru pentru „plagiat grosier”. Procurorul Codruț Olaru rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, joia trecută, că teza acestuia este plagiată „grosier”.
Olaru, care este membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și-a susținut public lucrarea științifică în 2013, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), sub coordonarea actualului rector Tudorel Toader – fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Înainte de ședința Consiliului General al CNATDCU în care urma să se decidă menținerea sau retragerea titlului său de doctor, Codruț Olaru a încercat să blocheze emiterea unui verdict printr-o acțiune deschisă în instanță împotriva CNATDCU și a Ministerului Educației, scrie PressOne.
Bucureștiul produce un munte de gunoi de 1,2 miliarde de lei anual. Cine se îmbogățește din pubele. Cele mai multe contracte de salubritate între companii și sectoare au fost încheiate la finalul anilor ‘90 de către Primăria Generală, care apoi le-a cedat sectoarelor. Potul este enorm: în jur de 200 de milioane lei anual pentru fiecare sector, deci 1,2 miliarde lei în total. Cele mai multe contracte de salubritate între companii și sectoare au fost încheiate la finalul anilor ‘90 de către Primăria Generală, care, apoi, le-a cedat sectoarelor. Potul este enorm: în jur de 200 de milioane de lei anual pentru fiecare sector, deci 1,2 miliarde de lei pentru tot orașul. În ultimii 20 de ani, s-au plătit 24 de miliarde de lei, în jur de cinci miliarde de euro pentru acest serviciu.
Părinţii vor putea comunica grădiniţei şi prin e-mail, fax sau telefonic, datele necesare pentru a fi introduse în aplicaţia informatică specifică pentru înscrierea la grădiniţă, scrie avocatnet.ro
Situaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Buxelles 29,2 mld. euro. România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii. Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere economică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumuturile practic se pot plăti singure. Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi proiectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete, scrie ZF.ro
România, liderul european al numărului de ore lucrate de angajați: o interpretare a datelor. România a ocupat în T4 2020 prima poziție în UE la numărul de ore lucrate săptămânal de către angajați, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu 40,3 ore, am fost singurii care au trecut pragul celor 8 ore pe zi, urmați de bulgari (39 ore), sloveni (38,9 ore) și greci (37,9 ore), semnificativ peste statele din regiune și la mare distanță de media UE, cifrată la doar 35,1 ore.
De reținut, acest indicator s-a menținut aproape de nivelul de 40 de ore pe tot pacursul anului trecut, cu 40,2 ore în T1, 39,3 ore în T2 ( imediat după declanșarea pandemiei și introducerea de restricții) și 40,4 ore în T3, la relaxarea măsurilor de distanțare socială și înainte de puseul de creștere a îmbolnăvirilor de Covid spre finalul anului trecut, scrie cursdeguvernare.ro
Braşovul nu mai are parcări cu plată. Primarul spune că fostul concesionar a plecat cu parcometrele. Oraşul Braşov nu mai are parcări cu plată din cauza unui litigiu între Primărie şi o firmă. Primarul Allen Coliban susţine că fostul concesionar căruia i-a fost reziliat contractul, a plecat cu toate parcometrele. Edilul anunţă că va face pângere penală şi va solicita recuperarea prejudiciului. Primarul Braşovului susţine că reprezentanţii firmei au luat parcometrele şi nu mai răspund la telefon. „Pierdut concesionar. Îl declarăm nul. După rezilierea contractului, P&P au scos din funcţiune parcometrele şi s-au pitit. Astăzi depunem plângere penală”, a anunţat, pe Facebook, primarul Allen Coliban. Plângerea penală vizează infracţiunea de abuz de încredere deoarece fostul concesionar nu ar fi înapoiat parcometrele după ce i-a fost reziliat contractul. Primarul Allen Coliban estimează că oraşul nu va avea parcări cu plată câteva luni şi anunţă că va solicita în instanţă recuperarea prejudiciului, potrivit ZF.
Scumpire masivă a gazelor de la 1 iulie pentru populația care nu a ales nimic la liberalizare. Engie a trimis clienților o ofertă cu 25% mai scumpă. Engie, cel mai mare furnizor de gaze pentru populație, a început să trimită clienților înștiințări cu noile oferte, în condițiile în care vechile contracte expiră la jumătatea acestui an. Pentru cine nu schimbă contractul sau furnizorul, prețul gazelor crește cu 25%, de la 1 iulie. La data de 1 iulie 2020, piața gazelor naturale pentru casnici a fost liberalizată, prețurile reglementate de stat au dispărut, iar oamenii au avut posibilitatea să aleagă un alt furnizor de gaze, o ofertă concurențială a furnizorului lor actual, sau să nu facă nimic, și să primească în continuare gaze de la vechiul lor furnizor la prețul din oferta sa standard, care a înlocuit vechiul preț reglementat.
Doar 28% dintre clienții casnici de gaze semnaseră însă un contract concurențial cu furnizorul de gaze, fie cel actual, fie unul nou, potrivit unor date comunicate de ANRE în luna martie. Acest lucru înseamnă că marea majoritate a clienților sunt încă în ultima situație: primesc gaze de la vechiul furnizor pe care l-au avut înaintea liberalizării, la prețul stabilit acum un an. Contractul, ca și prețul, are însă o valabitate de un an, deci termenul expiră la 30 iunie 2020, iar oamenii trebuie să semneze un nou contract, potrivit Economica.net.
