„Graţierea” unui număr impresionat de politicieni cu probleme de integritate.

Legea a fost atacată de liberali la CCR, însă judecătorii au respins obiecţia.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, jos, sesizarea de neconstituţionalitate vizând modificarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice, prin care încetează unele interdicţii pentru parlamentari. Sesizarea, formulată de PNL, viza ridicarea interdicţiilor pentru senatorii şi deputaţii găsiţi în conflict de interese în perioada 2007-2013.

Reamintim că plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 12 decembrie 2017 o propunerea legislativă pentru modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea ANI, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Actul normativ, iniţiat de Florin Iordache. Potrivit ANI, această lege va avea ca efect diminuarea până la eliminare a sancţiunilor care decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor.

Mai mult, prin această lege se instituie posibilitatea de rotire în funcţiile publice a persoanelor care au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor sau al conflictului de interese, contrar dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2014″, arată ANI.

Ulterior adoptării acestei controversate legi, PNL s-a adresat CCR, dispoziţiile atacate de liberali vizând următoarele:

„Art.I. – După articolul 25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, art.251, cu următorul cuprins:

«Art.251. – Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senatori şi/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, întemeiul art.25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integriate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/ sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept».

După deliberări, CCR a respins însă, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile legii criticate sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

„În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de art.2531 din Codul penal din 1969 sau art.301 din noul Cod penal, după caz.

Curtea motivează că legea vizează exclusiv materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidenţă asupra hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală cu privire la infracţiunea de conflict de interese prevăzută de Codul Penal”, susţine CCR.

Magistraţii Curţii Constituţionale mai susţin că în majoritatea cazurilor deja acea interdicţie de a ocupa funcţii publice timp de trei ani a expirat, motiv pentru care legea nu are, practic, efecte semnificative.

„Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicţiei aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc). Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute.

Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, Curtea a reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ”, transmite CCR. (Neagu Monica).