Preţ de Evian: Locuitorii dintr-o localitate din Bihor plătesc preţ record pentru apă ● Banii pentru AUR: lista cotizanţilor ridică semne de întrebare ● Probleme la compensarea facturilor la energie: „Dacă ai depășit plafonul de consum cu doar 1 kwh, trebuie să plătești prețul mare pentru tot consumul” ● Șoferii care nu-și asigură mașina parcată prin acționarea frânei de mână sau cuplarea unei trepte de viteză vor putea fi sancționați ● Consilierul PMP de la Mogoșoaia își retrage demisia de onoare ● ”Antisemitismul a mocnit și mocnește încă. E de necrezut, dar așa e!”. Fiica unei directoare din Iași, angajată la Primărie fără diploma de studii cerută în concurs ● România, spre OCDE: dar cum se prezintă în comparaţie cu statele membre ● Două treimi din oamenii infectați cu Omicron spun că au avut înainte Covid ● Uitati de PIB! ● Cum s-a folosit Partidul Comunist Chinez de pandemie pentru a spori supravegherea populației ● Jurnal din diaspora, dinainte de aderarea la UE: „Fugeam mereu de poliție, ne simțeam inferiori. Eram murdari, nebărbieriți și nu ne descălțam câte o săptămână” ● Cât câștigă bancherii din România ● Radu Georgescu; Cum înțelegi valoarea unui business. Și cum să-ți crești șansele cu 70%.
La propunerea primarului Sorban Levente şi cu opoziţia a doar patru consilieri, aleşii locali au stabilit pentru 2022 o „taxă a apei potabile către beneficiarii din reţeaua publică a comunei” în valoare de 7,90 lei pe metrul cub pentru persoanele fizice, respectiv de 11,90 lei/mc pentru persoanele juridice, fără a se preciza în hotărârea adoptată dacă în aceste tarife este inclusă şi TVA sau nu.
Suma e oricum mai mult decât dublă faţă de preţul apei practicat de Compania de Apă Oradea (3,55 lei/mc fără TVA, respectiv 3,87 lei cu TVA).
Sătenii se plâng că sunt puşi să plătească apa, extrasă dintr-un canal, la preţuri „de Evian”, pentru că, de fapt, o achită şi pe cea livrată în coloniile de romi din cele trei sate, unde aceasta nu e contorizată şi curge, pentru toată lumea, prin robinete lăsate deschise non stop, mai ales acuma, iarna, ca să nu îngheţe, scrie eBihoreanul.
Probleme la compensarea facturilor la energie: „Dacă ai depășit plafonul de consum cu doar 1 kwh, trebuie să plătești prețul mare pentru tot consumul”. Libertatea a inițiat un dialog despre problema arzătoare a românilor și firmelor, costul energiei, cu economistul Andrei Mocearov. El a explicat, în prima parte a interviului, că subvenția e, de fapt, o păcăleală. „Finanțarea facturilor mărite de către stat e ca și cum hoțul îți pune pistolul la tâmplă și statul zice: «Lasă că plătesc eu taxa de protecție, din banii tăi!»”. Astăzi, despre alte lucruri care pot afecta populație, economia și, în final, societatea.
Dacă în privința pieței libere, UE nu a produs soluții de temperare a prețurilor la nivel european, lăsând în bună măsură statele membre să rezolve lucrurile, în schimb, legislația UE este foarte severă cu practicile comerciale înșelătoare. Comisia Europeană a oferit un toolbox, o „cutie de instrumente” pentru a ghida măsurile pe care statele membre le-ar putea lua pentru a potoli prețurile pentru gospodării și firme. În esență, acestea se referă la sprijin financiar pentru consumatori vulnerabili, reduceri de taxe pentru gospodării și scheme de sprijin pentru întreprinderi. Toate aceste măsuri vizează ultimul nivel de prețuri, cele de la consumatorii finali, lăsând piețele libere să producă în continuare bule speculative. Ce a făcut Guvernul la noi? A ales din cutia de instrumente cea mai complicată soluție, un mix de plafonare și compensare pentru gospodării, practic imposibil de aplicat, mai ales partea de compensare, care depinde de un plafon de consum lunar pentru lunile de iarnă, scrie Libertatea.
Astfel, în curând, șoferii vor putea fi sancționați dacă nu respectă o serie de reguli la oprirea și parcarea mașinilor. Mai exact, va fi sancționată „nerespectarea obligației de a acționa frâna de ajutor, de a opri funcționarea motorului și de a cupla într-o treaptă de viteză inferioară sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată, atunci când conducătorul vehiculului imobilizat pe drum public se îndepărtează de acesta”, scrie avocatnet.ro
Consilierul PMP de la Mogoșoaia își retrage demisia de onoare. Gheorghe Dinu, consilier local PMP și membru al filialei Ilfov a partidului, este unul dintre cei doi consilieri locali de la Mogoșoaia care au agresat-o Felicia Ienculescu-Popovici într-o ședință a Consiliului Local.
La scurt timp după publicarea imaginilor agresiunii, unul dintre cei doi consilieri, și anume consilierul PMP Gheorghe Dinu a decis să-și dea demisia de onoare din partid, acceptându-și astfel comportamentul agresiv care merita să fie sancționat.
N-a trecut prea mult și Gheorghe Dinu s-a răzgândit, motiv pentru care a transmis partidului din care face parte dorința lui de a-și retrage demisia de onoare. Totul este consemnat în scris de către consilierul agresor, care pare că s-a gândit mai bine și a ajuns la concluzia că, de fapt, n-a făcut nimic grav. Mai mult, se consideră acum victima episodului de agresiune, potrivit Investigatoria.
Cutiile cu 4.000 de chipuri imprimate pe sticlă au fost găsite la vânzare într-un târg de vechituri. Un cuplu de tineri pasionați de fotografia veche le-a cumpărat și le-a salvat. 1250 sunt portretele unor evrei clujeni fotografiați de Sárdi în atelierul din casa lui, de pe strada Ferdinand. Mulți dintre ei au fost uciși în lagărele naziste, scrie PressHub.
Fiica unei directoare din Iași, angajată la Primărie fără diploma de studii cerută în concurs. Din păcate, e penal. Semne de întrebare în cazul angajării de către Primăria Iași a unei tinere, în perioada 2020-2021. Iuliana Bianca Ghioca este fiica șefei de la Direcția Creșe, instituție subordonată municipalității, iar tatăl ei lucrează în cadrul SRI. REPORTER DE IAȘI a descoperit că studiile lui Ghioca nu corespundeau cu cele din anunțul concursului.La sfârșitul anului trecut, Primăria Municipiului Iași a organizat un concurs pentru un post de consilier clasa I grad debutant la Biroul Cooperare Transfrontalieră – Serviciul Implementare Strategii – D.I.S.I.D.U. – Direcția Generală Tehnică și Dezvoltare din cadrul aparatului de specialitate al Primarului.
Singura condiție necesară era absolvirea de studii universitare în domeniul fundamental științe inginereşti sau științe economice. Nu se cerea vechime. S-au depus șapte dosare, dar la proba scrisă s-au prezentat patru candidați, doar doi trecând mai departe, la interviu.
În final, câștigătoare a fost Ghioca, cu un punctaj final de 187,66, datorat, în mare parte, unui spectaculos 99 din 100 posibile la scris, scrie ReporterIS.
România, spre OCDE: dar cum se prezintă în comparaţie cu statele membre. Poziţia fiscal-bugetară a României este semnificativ mai slabă decât cea a statelor membre OCDE, reiese dintr-o amplă analiză realizată de Organizaţie în contextul demarării negocierilor oficiale de aderare a României la acest for internaţional.
Pe de o parte, veniturile şi implicit cheltuielile României sunt semnificativ mai reduse decât media OCDE din 2019, an folosit drept referinţă deoarece cifrele nu au fost distorsionate de cheltuielile excepţionale realizate în contextul pandemiei de COVID-19.
De cealaltă parte, comparând structura veniturilor şi cheltuielilor, datele OCDE indică faptul că România colectează prea puţin la anumite capitole bugetare. Ca urmare, investeşte mai puţin, dar (sau, în ciuda faptului că) are şi un deficit mai ridicat, scrie Curs de Guvernare.
Sistemul de pensii, angajamentul din PNRR, creșterea și contributivitatea. Observații. Problema pensiilor/sistemului de pensii a revenit în aceste zile în actualitate, dezbaterea atingând atât procentul din PIB la care se ridică acestea, cât și angajamentele luate prin PNRR precum și contribuția/sursele de alimentare a fondului de pensii.
Astfel, prezentăm mai jos situația pentru anul 2021, precum și problemele esențiale pe care le ridică plata pensiilor în România: privit cu realism, ansamblul are nevoie de câteva corecții bazate pe date certe, precum și pe explicații în privința punctelor în care cifrele nu se potrivesc, scrie Curs de Guvernare.
Două treimi din oamenii infectați cu Omicron spun că au avut înainte Covid. Un studiu amplu din Marea Britanie arată că două treimi din persoanele infectate cu tulpina Omicron spun că au mai avut înainte Covid. Cercetarea a fost realizată pe două milioane de voluntari din Anglia.
Medicii spun că rezultatele arată că oamenii care s-au infectat în primele valuri ale pandemiei au mai multe șanse să se infecteze din nou cu Covid.
La studiul realizat în cadrul programului React au participat lucrători din domeniul sănătății și oameni care provin din familii cu mulți membrii ce locuiesc în aceeași casă, scrie Europa Liberă.
Uitati de PIB! Romania ultimului deceniu a dobandit o obsesie: raportarea cheltuielilor bugetare la PIB (Produsul Intern Brut arata valoarea adaugata produsa in economia unei tari). Chipurile, aceasta abordare ne permite sa ne comparam cu alte tari din Europa in ce priveste modul de utilizare a banilor publici. Teoretic, este o abordare rezonabila deoarece tarile mari au cheltuieli mari, iar tarile mici au cheltuieli mici. Asa ca o comparare a sumelor in termeni absoluti nu ar avea niciun sens. Motiv pentru care ajustarea cu marimea PIB-ului pare sa aiba sens. Si are sens cu conditia sa te afli in rand cu lumea “normala” in ce priveste marimea bugetului raportat la PIB, adica la 40-45%. Daca insa esti o exceptie, rezultatele raportarii la marea majoritate a tarilor europene te face sa tragi concluzii gresite si, ulterior, decizii pe masuraă, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
Cum s-a folosit Partidul Comunist Chinez de pandemie pentru a spori supravegherea populației. China a abordat pandemia în mod diferit față de aproape toate statele lumii, iar în aplicarea politicii „Zero COVID” a apelat la tehnologia de ultimă generație pentru a supraveghea populația și a limita răspândirea virusului. Consecințele acestei practici ar putea să supraviețuiască mult după stingerea pandemiei, scrie The New York Times.
Când Xie Yang, un avocat pentru drepturile omului, a decis să treacă peste recomandarea poliției de a nu merge la Shanghai să o viziteze pe mama unui disident, autoritățile au aflat imediat. Aplicația instalată pe telefonului său care afișează un „cod de sănătate” – un permis digital care indică o posibilă expunere la coronavirus – era verde, ceea ce însemna că putea călători. În orașul său natal, Changsha, nu erau înregistrate cazuri de COVID-19 și el nu călătorise în ultimele câteva săptămâni. Însă odată ajuns la aeroport, aplicația a devenit roșie, semnalându-l ca fiind cu risc ridicat. Securitatea aeroportului a încercat să-l plaseze în carantină, în ciuda opoziției. Xie a acuzat autoritățile că au umblat la codul său de sănătate pentru a-i interzice să călătorească, scrie Libertatea.
Manager din construcții, despre muncitorii din străinătate: Trebuie să faci un mix, pentru a acoperi toate categoriile. Membru în Comitetul director al Patronatului Societăților din Construcții și manager general al unei importante companii de construcții, Irinel Tofan spune că și firmele de recrutare trebuie să adopte proceduri specifice fiecărui domeniu.
„Și la nivelul patronatului societăților de construcții ar trebui să ne reglementăm mai bine aceste nevoi de a ne aduce muncitori străini. Acum, fiecare firmă de construcții care se uită pe următorii 3-4 ani trebuie să aducă muncitori străini. Fiecare acționar face după cum crede, se duce și recrutează, nu foarte procedural, nu se explică cultura din România, condițiile meteo, pentru că timpul e scurt. Te duci la mii de kilometri, în câteva zile vezi 400-500 de posibili muncitori și să selectezi 100-200. E foarte important să le procedurăm. Am înțeles că firmele de recrutare din România au reușit să creioneze un patronat, un lucru important, astfel încât Patronatul Societăților de Construcții să explice firmelor de recrutare să aibă o gândire comună. Dau un exemplu, vietnamezii sunt mai productivi pe lucrările de finisaj, sunt informații că nepalezii, indienii, sunt mai buni pe lucrări de structură. Sunt aspecte foarte bine văzute, trebuie să faci un mix de naționalități pentru a avea acoperite toate aceste categorii de muncă”, explică acesta pentru RFI.
Activele nete ale fondurilor de investiții din România au crescut cu peste 20%. Liderul randamentelor la 12 luni s-a apropiat de 100%. Fondurile străine distribuite, vedete locale. Anul 2021 s-a dovedit a fi unul bun pentru piața investmentului, fondurile reușind nu numai să recupereze pierderile din primul an pandemic ci și să adune ceva în plus la capitolul active (și chiar randamente anuale). Activele nete ale celor 234 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna decembrie cu 4,7%, până la nivelul de 53,7 miliarde lei (10,8 miliarde euro), iar în anul 2021 au crescut cu 20,7%. Ieșirile nete ale lunii au totalizat 32 milioane lei (6,5 milioane euro). Iată cum arată dinamica pe categorii și cine sunt câștigătorii la capitolul randamente pe termen lung, conform datelor furnizate de AAF, scrie FinEco24News.ro
Jurnal din diaspora, dinainte de aderarea la UE: „Fugeam mereu de poliție, ne simțeam inferiori. Eram murdari, nebărbieriți și nu ne descălțam câte o săptămână”. La 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, PressOne a consemnat mărturia unui român pentru care anii ‘90 și 2000 au reprezentat o ocazie să încerce măcar să fugă de ce se întâmpla în țară și să caute un trai mai bun. Jurnalul lui Doru propune o privire asupra realității de atunci: în urmă cu doar 20 de ani, pentru cetățenii români visul de a se urca într-un avion sau autocar și de a munci apoi liber era intangibil. Majoritatea poveștilor din diaspora, de atunci, vorbesc de sacrificii uriașe, de experiențe traumatizante, cu personaje cenușii și, mai ales, despre pericol.
Doru a ieșit prima dată din țară în 1991, cu o geantă mare de tot, burdușită cu fețe de pernă și fețe de masă pe care spera să le vândă în fosta Iugoslavie. „După liceu n-am intrat la facultate. Așa că am amânat Armata, să câștig și eu niște bani și să construiesc capitalismul în România”, povestește la PressOne. A trăit pe pielea lui două valuri migratorii, cel de la începutul anilor ‘90 și apoi în 2005, când românii puteau călători în sfârșit fără viză, dar aveau în continuare restricții pe piața muncii, scrie PressOne.
Cât câștigă bancherii din România: ING Bank, Garanti Bank și BCR, băncile care plătesc cel mai bine. ING Bank, Garanti Bank și Banca Comercială Română (BCR) sunt băncile care oferă cele mai mari salarii medii nete din România, potrivit calculelor Economedia realizate pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Au fost luate în calcul firmele din domeniul financiar-bancar cu cele mai mari cifre de afaceri.
ING Bank avea 2.147 de salariați în România în 2020 (sucursala București, conform datelor transmise de ONRC), iar salariul mediu net pe lună era de 9.215 lei (1.863 euro) în 2020. (Salariul mediu net a fost calculat după formula: cheltuieli totale de personal/ număr de angajaţi/ 1,7 diferenţa brut/ net/ 12 luni). El a crescut de la 8.882 lei (1.812 euro) în 2019.
Garanti BBVA este prezentă în România din 1998 și deținută de Garanti BBVA Turcia, a doua bancă privată locală, ca mărime. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acţionarul majoritar al Garanti BBVA Turcia. În România, compania deține 935 de angajați, iar salariul mediu net în 2020 a fost de 6.894 lei (1.393 euro), în creștere de la 6.552 lei (1.337 euro) în 2019.
Pe locul trei în clasamentul ONRC este prezentă Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group. BCR avea în 2020 un număr de 5.177 angajați, iar salariul mediu net pe lună era de 6.590 lei (1.332 euro). Spre comparație, în 2019 era de 6.100 lei (1.245 euro), scrie Economedia.
Radu Georgescu. Cum înțelegi valoarea unui business. Și cum să-ți crești șansele cu 70%. ”Dacă aș fi antreprenor, fie mi-aș propune să schimb lumea și să inventez un iPhone, dar asta nu este ceva ce poți să-ți planifici. Fie, și asta pot face programatic, m-aș uita spre un domeniu pe care-l cunosc, îl stăpânesc, să fac o bucățică extraordinar de bine și să-mi construiesc o echipă în jurul meu care să mă asigure că execuția de business a acelei bucăți este absolut perfectă.” Radu Georgescu împlinește anul acesta trei decenii ca antreprenor. Este unul dintre pionierii români în tehnologie. A fondat 37 de companii, parte dintre ele nereușite, parte subiect al unor tranzacții remarcabile: vânzarea tehnologiei RAV către Microsoft în 2003, a business-ului de ePayment către Naspers în 2010, a Avantgate către Fracisco Partners în 2013 și a tehnologiei Wector Watch către fitbit în 2016. Este Președinte al boardului Seedblink și unul dintre cei mai pozitivi și fericiți oameni pe care-i cunosc. Conversațiile noastre anterioare, din septembrie 2019 și decembrie 2020, sunt incursiuni detaliate în teme precum echilibru și cum să privești un eșec, când e cazul să renunți la un proiect și viitorul tehnologiei și al business-ului.
”Trebuie să înțelegem nu doar oportunitățile aduse de investițiile în startup-urile de tehnologie, ci și riscurile. Ne aflăm într-un moment spectaculos, în care oamenii încep să vadă oportunitățile pe care le prezintă investițiile în companii de tehnologie. Dar e important să înțelegem atât oportunitățile, cât și riscurile pe care le presupun aceste investiții. Pentru fiecare companie care a devenit un mare succes sunt nenumărate altele care au ratat și în care banii investitorilor s-au pierdut. Energia pozitivă pe care o presupune acest fenomen ar trebui însoțită de luciditate: să nu ne imaginăm că proporția dintre succes și risc este 80% succes și 20% risc, este 1% succes și 99% risc”, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
