Cum vede un antreprenor și analist de la Moscova economia Rusiei după 10 luni de război: „Nici funcționarii europeni și nici cei ruși nu spun adevărul”

​La zece luni după ce a făcut pentru HotNews.ro o radiografie a economiei rusești în contextul sancțiunilor impuse de Occident, analistul și antreprenorul Dmitri Potapenco a stat din nou de vorbă cu noi despre situația de la fața locului.

Moscova, 24 decembrie 2022Foto: Alamy / Profimedia

Dmitri Potapenco este un analist economic cunoscut și autor al mai multor cărți despre economia Rusiei.

Într-un interviu luat de HotNews.ro în luna martie a anului trecut, expertul atrăgea atenția asupra faptul că lumea occidentală tinde să considere Federația Rusă ca pe un stat unitar, în condițiile în care există foarte mari diferențe de la o regiune la alta.

„Rusia nu înseamnă orașele ei. Rusia înseamnă mai multe state într-un stat. Există statul „Moscova”, „statul” Sankt Petersburg și sunt regiuni până la Ural și după. Noi nu avem „mono-structure”. În acest context, spunea analistul, există oameni care nu vor simți în niciun fel efectele războiului/ sancțiunilor, și alții care le vor simți.

Chiar dacă unele dintre afirmațiile economistului sunt subiective, în mod evident, dacă sunt puse în context oferă o perspectivă interesantă asupra situației din Federația Rusă de la acest moment.

Dmitri Potapenco spune acum că economia Federației Ruse este o „mașină mare” care nu se va strica nici în următorii șapte ani, iar o bună parte a societății ruse continuă să fie inertă și indiferentă la acțiunile țării sale în Ucraina. Aceste semne nu prognozează un sfârșit apropiat al războiului chiar și în condițiile unor sancțiuni dure impuse de Occident.

Interviul a fost realizat online.

Pentru început aș vrea să-mi precizați dacă vă mai aflați în Rusia. Ați avut intenții sau motive să plecați în această perioadă?

Dmitri Potapenco: Da, acum sunt în Rusia. Eu am părăsit țara atunci când a fost anunțată mobilizarea (n.r.- este vorba de mobilizarea „parțială” a rezerviștilor decretată de Putin în septembrie 2022).

Deși, probabil, vârsta mea nu este tocmai cea mai potrivită pentru a fi mobilizat, însă mă simțeam o „țintă” în acest sens. Acest pericol nu a dispărut, el a fost și va fi într-o anumită măsură.

În același timp, nu este posibil să scoți din țară un holding, deși mic, dar stabil, care îmi aparține. Nu poți să iei cei doi părinți care au câte 77 de ani, soacra de 70 de ani, dar și cei trei copii minori. Eu pot să plec, dar nu pot să-i las pe toți acești oameni fără sursa de existență.

În ce măsură a avut de suferit afacerea dumneavoastră pe parcursul anului trecut?

Schimbări esențiale nu au avut loc. Suntem o companie care administrează finanțe și active ale unor holdinguri mari din domeniile energiei, metalurgiei și finanțelor. Cineva a cerut mai mult, cineva mai puțin, însă volumele de operațiuni pentru noi nu s-au schimbat esențial.

„Economia Federației Ruse este bazată mai mult pe așa-numitele întreprinderi de stat, nu și pe afacerile private”

Dmitri Potapenco. FOTO: Arhiva personală

În calitatea dumneavoastră de expert în economie, puteți să ne spuneți ce categorii de antreprenori și din ce domenii de activitate au fost nevoiți să-și sisteze activitatea în Federația Rusă?

În primul rând, este vorba despre întreprinderile mici și mijlocii. Dacă livrările de produse petroliere au scăzut cu mai puțin de 25%, putem să vorbim și despre închiderea unor părți de afaceri, în mare parte în vânzarea cu amănuntul.

Preponderent, este vorba despre companiile străine care, din anumite motive, fie politice, fie economice, au părăsit Federația Rusă. Vorbim de până la o mie de companii care au plecat de pe piața rusă.

Dacă asta a influențat cumva PIB-ul? Cred că mai multă influență a avut cererea scăzută pentru produse petroliere. Asta pentru că economia Federației Ruse este bazată mai mult pe așa-numitele întreprinderi de stat, nu și pe afaceri private.

În ce măsură s-au adeverit prognozele despre situația economică în Federația Rusă, date la începutul anului, după 24 februarie (când au fost impuse și sancțiunile occidentale)?

Eu nu am făcut parte din acel grup de experți care spunea că va avea loc un colaps. Mulți experți economici pe care-i ascultați fac parte dintr-o școală clasică a economiei și operează doar cu cifre și statistică, fără a activa vreodată în domeniul real al afacerilor.

Eu sunt de peste 30 de ani în acest domeniu și am început de atunci când business-ul nu era un lucru legal, adică încă în perioada Uniunii Sovietice.

Respectiv, știind colegii mei din domeniu, eu înțelegeam de atunci că acest șoc provocat de sancțiuni, dar mai degrabă de război, va fi depășit. Asta pentru că, spre deosebire de funcționari, care au salariu lunar care vine într-o anumită dată în calendar, toți ceilalți nu au de unde să ia bani, trebuie să-i câștige prin activitatea lor de până acum.

Da, mobilizarea totală, care a provocat plecarea a până la 500 de mii de oameni (n.r- din Federația Rusă), a fost o decizie greșită. Eu prognozam că economia va coborî cu aproximativ 4%, dar cifrele de acum sunt între 3,6% și 4,2%.

(nr.- datele publice ale Consiliului European arată o scădere a PIB-ului Rusiei în 2022 cuprinsă între 3,4 % și 4,5%).

„Nici funcționarii ruși, nici funcționarii europeni nu spun adevărul”

Sunt cifrele reale care într-adevăr pot fi calculate? Și, în general, mai există economie de piață în Federația Rusă, luând în considerare toate sancțiunile internaționale?

Rubla rusească niciodată nu a fost o monedă la care restul lumii ar fi trebuit să se raporteze. Am văzut oameni care sunt sincer mirați că „ceva se întâmplă acum cu rubla”. Vreau să-mi exprim și eu mirarea vizavi de mirarea lor.

Rubla este moneda națională a unei economii care ocupă abia locul 11 în lume.

Dacă au vreun efect sancțiunile internaționale? Eu aș spune așa: după cel de-al șaselea pachet, aceste sancțiuni sunt „un pachet cu pachete”. Motivul este foarte simplu: funcționarii europeni își construiesc propria lor politică, așa cum o fac și cei ruși. Rușii spun că în economia totul este bine, cei europeni – că în Rusia ceva se schimbă. Nici unii și nici ceilalți nu spun adevărul.

De exemplu, balanța comercială, care va fi făcută publică în februarie, înregistrează un profit major. Și asta este legat cu faptul că toată creșterea prețurilor la resursele energetice a acoperit prăbușirea despre care am vorbit mai sus.

Autoritățile ruse de mai multe ori spuneau că plecarea unor branduri de pe piața va crea oportunități fără precedent pentru antreprenorii autohtoni. S-a întâmplat asta în realitate?

Asta nici nu trebuia să se întâmple. Plecarea unui brand este plecarea unui brand, și nu ceea ce spune propaganda. Nu trebuie să încurcați un logo desenat de vreo fetiță pentru 100 de dolari, cu ceea ce înseamnă un „brand”.

Un brand nu este doar o denumire, este un sistem complex. Oportunitățile vor apărea atunci când oamenii vor avea capacitatea de cumpărare. Problema de bază a economiei ruse acum este capacitatea scăzută de cumpărare. Însă acesta scade în ultimii 10 ani, nu doar acum.

Trebuie să înțelegi de ce funcționează slab: oamenii nu au trăit bine și nici nu au început (n.r.- să trăiască bine).

Despre atmosfera în societatea rusă: oamenii și-au schimbat atitudinea față de război și situația economică în țara lor?

Nu are sens să discutăm despre societatea noastră ca și despre o masă omogenă. Există stratul de funcționari și oamenii care sunt hrăniți de ei – pentru aceștia războiul este convenabil. Și va fi convenabil încă mult timp.

În cazul majorității populației – dacă nu e ceva care să-i vizeze pe ei personal, “îngheață” acest subiect și renunță la luarea vreunei decizii. Adică nici nu susține (n.r.-războiul), dar nici nu este împotrivă.

Esențial nimic nu s-a schimbat, numai că au plecat aceste aproape 500 de mii de persoane, poate până la un milion. Situația în societate s-a înrăutățit în ceea ce privește faptul că aici nu mai rămân oamenii care sunt împotriva războiului.

În ceea ce privește securitate: în aceste zile s-a discutat despre atacuri asupra localității Makiivka, unde au decedat cel puțin 89 de militarii ruși, au mai fost atacuri asupra bazelor pe teritoriul Federației Ruse. Oamenii se simt în pericol al unui eventual atac asupra țării sale? Cum este acest lucru perceput în societate?

Nicicum. Majoritatea oamenilor nu vor putea fi implicați în aceste discuții. Oamenii s-au obișnuit încă din URSS, acum – în Rusia, să trăiască separat de stat.

În aceste condiții, cum poate fi Rusia influențată să renunțe la acest război? Există mecanisme economice sau politice în acest sens?

Economice – nu. Anul 2023 va fi mai complicat decât 2022. Sistemul „Federația Rusă” este foarte mare. Că dispar unele automobile – ele nici nu trebuiau să fie. Asta nu va opri războiul.

Războiul poate fi oprit doar prin livrări de armament.

Țările europene nu și-au făcut un plan fundamental, nu și-au schimbat paradigma energetică și în continuare sunt dependente de gaz și petrol. Ei spun că au refuzat gazul rusesc, doar că îl cumpără în continuare, prin Turcia, China și India. Gazul rămâne doar același.

Norvegia nu poate acoperi necesitățile Uniunii Europene, din păcate. Gazul rusesc în continuare este în Uniunea Europeană, doar cu alt „marcaj”. Trebuie să fie dezvoltată energia nucleară, însă în aceste 10 luni nu a apărut niciun proiect în acest sens.

În ce măsură mai există posibilități de dotare a armatei ruse?

Acest război este unul al artileriei și al tancurilor. Ucraina poate câștiga datorită faptului este una mai mobilă, adică aplică alte metode de lupte. Armata rusă este lipsită de mobilitate.

Plângerile despre lipsa de proiectile și de tancuri învechite au fost, sunt și vor fi. În vara anului trecut au fost pusă bazele pentru două uzine de tancuri.

Ajutorul extern lunar pentru Ucraina constituie 5 miliarde de euro, iar timp de 10 luni Uniunea Europeană a transferat Rusiei pentru produse petroliere 200 de miliarde de euro. Cu asta nu poate fi făcut nimic.

Din păcate, acest mecanism este despre cifre. Iar această „mașină mare” (economia Federației Ruse – n.r.) se va strica nu peste un an sau doi ani, și nici în cinci sau șapte ani.