Primăria Capitalei are deschise doar două șantiere de consolidare a clădirilor cu risc seismic / De ce s-au blocat lucrurile și unde vor începe lucrările în 2023

Primăria Capitalei are în curs de consolidare doar două clădiri cu risc seismic. Este vorba despre imobilele de pe strada Bărăției 50 și bd. Regina Elisabeta 29-31. Anul acesta vor începe lucrările pe Blănari 14, Boteanu 3A-3B, Mătăsari 22 și Lipscani 70-75, plus cele 6 imobile lăsate în diverse stadii de execuție de administrația Firea, a declarat , pentru HotNews.ro, Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. ​

Hanul Solacolu 1Foto: Hotnews

Anul acesta se vor finaliza lucrările la Bărăției 50, aflată acum la 30% stadiu de execuție, spune directorul AMCCRS.

Asta în condițiile în care Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. Dar aceasta nu ar fi cifra reală, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit, specialiștii estimând că ar fi vorba de fapt despre circa 20.000 de imobile cu risc seismic. În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri.

De ce s-a blocat programul de consolidare al Primăriei Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C). Până la alegerile din septembrie 2020, la 4 dintre ele lucrările au fost finalizate (Blănari 6, 8, 10, Spătarului 36), dar nu aveau recepția făcută. Restul erau în diverse faze de execuție. Lucrările erau executate de Compania Municipală Consolidări.

După alegeri, noul primar general, Nicușor Dan, a început desființarea companiilor municipale, iar în acest context, dar și din cauza neregulilor găsite, soldate cu mai multe plângeri penale, șantierele de consolidare au fost blocate.

În martie 2021, situația șantierelor de consolidare era următoarea și așa a rămas până acum:

• Blănari 6,8,10, Spătarului 36 – au fost terminate lucrările, erau în faza de recepție la terminarea lucrărilor
• Franceză 30 – 95%
• Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 – lucrările de consolidare erau executate în proporție de 60-70% nu sunt reazilate instalațiile și componenta de arhitectură la interior, sau tâmplăria
• Vânători 17 – 70%
• Calea Victoriei 22-24 – 10% doar fațada făcută și golită clădirea la interior;
• bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C – 10%
• Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 – în proiectare.

În ultimii 2 ani a mai fost deschis un singur șantier de consolidare, pe Bărăției nr. 50. Acesta este la 30% execuție. Este vorba despre o clădire construită în jurul anului 1824, cu regim de înălţime de S+P+1E parţial, care a avut funcţiunea de locuinţă şi spaţii comerciale.

În 2021 și 2022, Primăria Capitalei a mai lucrat la consolidarea, reabilitarea, extinderea şi restaurarea faţadei imobilui Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, șantier început tot în timpul administrației Firea, dar neterminat. Aici s-a putut lucra deoarece constructorul nu este o companie municipală, ci o societate privată, iar contractul nu este prin AMCCRS, ci direct la municipalitate.

Din șantierele vechi, contactat de HotNews.ro, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a declarat că s-a finalizat doar recepția la imobilul de pe strada Spătarului 36, iar proprietarii s-au mutat acasă. La restul imobilelor unde lucrările sunt gata, recepția urmează să fie făcută în următoarele săptămâni.

„La Spătarului 36 s-a făcut recepția, imobilul ne-a fost predat, oamenii s-au mutat. La Blănari 10 avem recepția programată pe 17 februarie, la Blănari 6-8 avem pregătite documentele pentru recepție, urmează să facem procedura. Nu s-au făcut recepțiile până acum pentru că nu erau armonizate documetele din spate, recreată cartea tehnică”, a explicat Răzvan Munteanu.

Imobil consolidat pe strada Spătarului 36

Cele mai mari probleme au fost la cele 8 șantiere aflate în diverse stadii de execuție deoarece Compania Municipală Consolidări, fostul constructor, nu a vrut să predea imobilele către AMCCRS.

„Dacă la alte companii procedura de intrare în faliment a fost mai ușoară și mai rapidă, la Compania Municipală Consolidări nu a fost așa. Aici administratorul judiciar – Expert insolvență – ne-a tot blocat. De exemplu, din august 2022 a refuzat predarea imobilelor deși contractele au fost denunțate în instanță. Abia acum se face predarea pentru a putea face restul de executat. Am pierdut luni bune. Ne cer niște bani în plus deși documente justificative nu există”, a explicat Munteanu.

După rezolvarea acestui blocaj, lucrurile intră în normal spune Munteanu și se vor relua șantierele la cele rămase în diverse stadii de execuție.

„Avem constructor contractat la Biserica Enei 14 și Știrbei Vodă 20. Așteptăm să primim și Franceză 30, Vânători 17, Blănari 2 de la Expert Insolvență. Anul acesta vom redeschide șantierele la toate aceste imobile aflate în diverse stadii de execuție”, a explicat Răzvan Munteanu.

Anul acesta vor începe și mai multe șantiere noi, spune conducerea AMCCRS.

„Pe 14 februarie dăm ordinul de începere a lucrărilor de consolidare pentru imobilul din strada Blănari 14. Mai avem în evaluare ofertele pentru desemnarea constructorului pentru consolidarea imobilelor de pe str. Boteanu 3A și 3B. Estimăm că lucrările vor începe în două luni. Tot în 2023 vor începe lucrările la Mătăsari 22, Lipscani 70-75 și punerea în siguranță a Hanului Solacolu”, spune Munteanu.

Hanul Solacolu aflat în paragină

Și anul trecut, reprezentanții Primăriei Capitalei promiteau că vor începe lucrările la șantierele blocate, dar și la imobile noi – strada Blănari 14, Boteanu nr. 3A-3B, Calea Victoriei nr 101, B-dul Nicolae Bălcescu 32-34, bd. Carol I nr. 63 – dar nu au început. Rămâne de văzut ce se va întâmpla anul acesta.

Bani prin PNRR pentru consolidare

Primăria Capitalei va primi finanțare pe PNRR pentru consolidarea altor 6 imobile: Calea Victoriei 22-24, Victor Eftimiu 9, Boteanu 3A-3B, Mihai Vodă 13, Domnița Anastasia 7, Dianei 2.

„Valoarea contractelor de finanțare este de 24 milioane euro, din 100 de milioane de euro la nivel național. Mai avem 3 în evaluare, tot pe PNRR – Blănari 14, Carol I 21 și Baltagului 17. Dacă se aprobă vom ajunge la 31 milioane de euro”, a explicat Munteanu.

În ultimii 2 ani, Primăria Capitalei a expertizat 37 de imobile, mai spune Munteanu.

Dincolo de probleme generate de desființarea Companiei Municipale Consolidări, Răzvan Munteanu spune că programul de consolidare merge greu din mai multe cauze:

• „Oamenii nu sunt de acord cu consolidarea. De exemplu, la blocul Patria, într-un an și jumătate au reușit să strângă doar 40% din semnăturile necesare pentru înscrierea în programul de consolidare. Preferă să închirieze fațada pentru reclame și să ia bani, să închirieze apartamentele. Cei care sunt proprietari nu locuiesc acolo.
• Apoi durează proiectarea, durează licitația pentru desemnarea constructorului. Dacă nu faci bine lucrurile există riscul ca lucrările să înceapă și apoi să fie oprite din cauza unor erori de propiectare sau fiiindcă sunt probleme cu constructorul, iar oamenii să nu se poată întoarcă în imobil 10-12 ani, așa cum s-a mai întâmplat.
• Mai există și această neîncredere din cauza proiectelor eșuate. Din păcate nu există un proiect de succes în București, care să le dea oamenilor încredere că după 2 ani primesc înapoi imobilul consolidat”.

Imobilul din strada Francează 30

În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri. Potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Capitalei, în București, în clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa II – 373 imobile, în clasa III – 116 imobile, încadrate în categorii de urgență – 1.542.

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Conform specialiştilor, seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”.

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

• „Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.
• Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar circa 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

​Câte clădiri cu risc seismic I și II ar avea România

Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine Ministerul Dezvoltării sunt în total 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Noi condiții pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie 2022, iar normele de aplicare au fost publicate abia la începutul acestui an.

Legea 212/2022 prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme.

După consolidarea cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință și timp de 10 ani în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

Normele de aplicare au fost publicate la începutul acestui an.

Pe vechea legislație, finanțarea lucrărilor era asigurată de Guvern și Primărie, dar proprietarii aveau obligația să restituie banii în 25 de ani, în rate egale fără dobândă. Persoanele fizice, care aveau veniturile pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie erau scutite de la plata ratelor.

De ce nu a funcționat până acum programul de consolidare

Principala problemă o reprezintă legislația. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei își pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.

Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.

O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema, dar și lipsa locuințelor de necesitate, unde se pot muta locatarii din blocurile aflate în consolidare.

Mai exact, lipsa transparenței la selectarea constructorului, alegerea unui constructor care nu a putut finaliza lucrările la timp sau întinderea lucrărilor și pe o perioadă de 10 ani, au dus la descurajarea proprietarilor să se înscrie în programul de consolidare.

În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.

„Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința – spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.”, se arată în lege.

Din păcate această prevedere nu este strict respectată.