O rusoaică, fostă jurnalistă la Novaia Gazeta, voluntară în regiunea inundată din Herson, interviu pentru HotNews.ro: „După ce va scădea apa, am putea găsi oameni în case, la care nimeni nu a ajuns”

​Jurnalista și fotografa din Rusia Victoria Ivleva se numără printre voluntarii care ajută la salvarea oamenilor din Ucraina afectați de inundațiile provocate de explozia barajului de la Nova Kahovka. E a acordat un interviu HotNews.ro în care a explicat ce a determinat-o să vină în Herson și care este situația de la fața locului.

Inundații în HersonFoto: Victoria Ivleva

O cetățeancă a Federației Ruse, domiciliată la Moscova, este alături de ucrainenii din Herson, afectați de inundațiile puternice provocate de explozia barajului de la Nova Kahovka.

Este vorba despre Victoria Ivleva, fotograf și fostă jurnalistă a publicației „Novaia Gazeta” din Rusia, care a decis să devină voluntar, imediat după ce a aflat că zeci de localități riscă să fie distruse de apele celui mai mare rezervor din Ucraina.

În cadrul unui interviu pentru HotNews.ro, femeia a povestit că mai sunt încă mii de oameni blocați în propriile case, din cauza apelor. Între timp, armata rusă continuă bombardamentele asupra regiunii Herson.

La întrebarea de ce a decis să vină într-o zonă atât de periculoasă, femeia susține că „în timpul războiului este important să înțelegi că nu trăiești în zadar”.

Apar tot mai multe informații privind obstacole pentru evacuarea oamenilor din zonele afectate de inundații, din cauza armatei ruse. În ce măsură v-ați ciocnit cu asta?

Eu mă aflu în Herson, pe malul drept care, evident, este afectat de inundații. Cea mai mare nenorocire este pe malul stâng, probabil proporția e de 30 la 70%.

De pe teritoriul ocupat, partea stânga, oamenii permanent cer ajutor, pe grupurile de rețelele sociale. Scriu: „Suntem cinci pe acoperiș”, „se termină insulină”. Citesc asemenea mesaje fără oprire.

Unii sunt salvați, iar la alții ajutorul nu a ajuns. Situația este departe de a fi ideală, dacă putem să spunem așa.

În această perioadă, de la începutul inundațiilor, bombardamentul continuă?

Despre bombardamentele pe cealaltă parte eu nu am auzit, nu am citit nimic deocamdată despre asta. Dar ceea ce pot să spun este că în Herson bombardamentele au loc în continuu. Acest lucru este cert. Chiar ieri am fost nevoită să mă ascund de la bombardamente.

Inundații în Herson. FOTO: Victoria Ivleva

Ce se întâmplă acum pe malul drept (al Niprului), dacă apă începe să se ducă și cât de mari sunt distrugerile?

După unele case se vede că apă se duce, poate cu vreo 40 de centimetri. Apă începe să scadă, da, dar asta nu înseamnă că dimensiunile acestei catastrofe scad.

Dimpotrivă, cred că atunci când apa se va duce definitiv, aproximativ peste 10 zile, vom vedea străzile orașului, acolo pot fi cadavrele oamenilor, animale moarte, am putea să găsim oamenii închiși în apartamentele lor, la care nimeni nu a ajuns. Eu cred că ne așteaptă încă multe „descoperiri”, la fel ca și infectarea apei sau anumite boli.

Cam câte persoane mai sunt acum în zonele afectate de inundații, atât pe malul drept, cât și pe cel stâng?

Despre malul stâng am auzit că sunt de la 6000 până la 8000 de persoane care stau blocate în casele lor. Despre malul drept știu că în prima zi reprezentanții Crucei Roșii au evacuat 1200 de oameni. De asemenea, sunt evacuate animale. Posibil, la unii oameni încă este imposibil să ajungă ajutor, iar alții au reușit să iasă de acolo cu forțele proprii. Este greu de spus despre situația generală în oraș.

Din ceea ce ați reușit să vedeți dumneavoastră, oamenii vor putea reveni în casele lor atunci când apa se va duce sau totul este distrus definitiv?

Totul depinde de calitatea construcțiilor, în fiecare caz este diferit, depinde cât de calitativ a fost construită o casă sau altă. Este greu de spus cât timp ar avea nevoie să se usuce. Aparatele de uz casnic și alte lucruri din interiorul casei, cel mai probabil, vor fi pierdute. În fiecare caz, cred că va fi decis individual.

„Dacă am posibilitate și dacă eu sunt bună măcar de ceva aici, de ce să nu ajut?”

Victoria Ivleva. FOTO: Arhiva personală

Care a fost motivația dumneavoastră să ieșiți în această zonă periculoasă și să-i ajutați oamenii?

Este o nenorocire. Dacă am posibilitate și dacă eu sunt bună măcar de ceva aici, de ce să nu ajut? Este un lucru normal, omenesc. Ajutorul a venit din toată lumea. Văd că oamenii din alte părți ale Ucrainei propun un adăpost absolut gratuit, în casele lor, celor care au avut de suferit din cauza acestor inundații.

Se acordă ajutor atât din partea statului, cât și la nivel individual. Asta inspiră atunci când te ocupi cu orice tip de salvare, fie strângi bani pentru un scop nobil, fie ajuți fizic, scoți animale. Asta îți îmbunătățește starea. Înțelegi că nu trăiești în zadar.

Eu cred că acest lucru este foarte important în timpul războiului.

Dumneavoastră acum locuiți în Kiev, însă sunteți cetățean al Federației Ruse și ați locuit până nu demult în Moscova. Acum sunteți în Ucraina și ajutați ucrainenii. Cum ați decis că trebuie să fiți acolo?

Eu am venit în Kiev în data de 7 martie 2022. Eu sunt cetățean al Federației Ruse, eu nu ascund acest fapt. Eu ajut Ucraina din 2014. În opinia mea, războiul a început atunci.

Eu cred că Rusia a comis o crimă internațională teribilă. Eu sunt alături de Ucraina. Pentru mine era un lucru firesc ca atunci când războiul a trecut într-o fază foarte fierbinte și țara mea a invadat, nu cu mâine altora, dar de una singură a atacat Ucraina, să vin și să-i ajut pe cei care sunt în mare necaz acum. Alte opțiuni nici nu au existat.

FOTO: Victoria Ivleva

Cine este Victoria Ivleva

Victoria Ivleva s-a născut în 1956, în Sankt Petersburg, ulterior a locuit la Moscova, până în martie 2022. În 1983, a absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Moscova.

În timpul prăbușirii URSS, a lucrat în zonele fierbinți ale războaielor. A mers în țări africane, ajutând diverse misiuni umanitare internaționale și a fost singura jurnalistă rusă din Rwanda în timpul genocidului.

Din 2014 își exprimă susținerea Ucrainei. A participat la acțiuni de protest împotriva războiul declanșat în Rusia în Ucraina.