Cum rămân angajatorii români fără muncitorii străini. Cazul Bangladesh: aproape toți cei veniți au plecat din România

Ai apelat la o firmă care să-ți aducă muncitori din Bangladesh? Problema acestor muncitori este că fug din țară la scurt timp după ce ajung, fiind folosiți de diferite rețele de traficanți de migranți.

Muncitori asiaticiFoto: Pramote Polyamate | Dreamstime.com

Acei muncitori se duc spre alte țări europene.

De exemplu, în țară au intrat în jur de 35.000 de persoane din Bangladesh. Acum mai sunt în jur de 1.500, conform firmelor care activează în domeniu. Nu se știe numărul exact momentan.

Problema este că unii angajatori români sunt păcăliți unele firme de recrutare din străinătate, deși stegulețele roșii „se văd de la o poștă”. „Este cel puțin suspect ca un serviciu de recrutare să nu coste nimic sau angajatorul chiar să primească bani. Este clar că nu el este clientul, ci este doar folosit de rețelele de traficanți de migranti”, spune Romulus Badea, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

De ce și unde pleacă muncitorii din Bangladesh după ce ajung în România

„Cei din Bangladesh pleacă deoarece au comunități foarte mari în Italia și văd Romania drept o țară de tranzit”, susține Marius Ștefănescu, președintele Patronatului Forței de Muncă Străine.

Potrivit acestuia, companiile din România sunt păcălite de agențiile locale să ia din Bangladesh, dar de fapt ei încă de la recrutare știu ca nu vor rămâne în România, unii pleacă direct de pe aeroport, alții stau o scurtă perioadă și apoi pleacă.

„Companiile care au nevoie de forță de muncă străină trebuie să aleagă bine țara”, afirmă Ștefănescu.

De asemenea, trebuie să aleagă cu atenție firmele cu care recrutează pentru ca la sfârșit, după ce așteaptă între 6-12 luni să ajungă oamenii la lucru, să nu se trezească că, de fapt, scopul venirii în România nu este munca, ci doar tranzitul către alte țări.

Cum sunt identificați din timp muncitorii asiatici care ar dori să părăsească România

Mirajul Germaniei sau al Marii Britanii există pentru toată lumea, indiferent de țara de origine, spune Romulus Badea.

Cu toții visează la salarii mari, însă nu își dau seama că statutul de muncitor ilegal practic anulează aceasta posibilitate.

Agențiile de recrutare profesioniste și-au perfecționat tehnicile de recutare pentru a micșora riscul emigrării ilegale.

Astfel, știu provinciile sau grupurile etnice în cadrul cărora acționează frecvent grupările de traficanți.

Selectarea candidaților nu se face doar pe bază de CV, ci presupune cel puțin interviuri online.

Potrivit lui Badea, pentru muncitorii calificați sunt recomandate testele practice în țara de origine, pentru a verifica dacă acești candidați au într-adevăr calitățile profesionale pe care pretind că le au.

„Profilul candidatilor (segment de vârstă, stare civilă – căsătorit sau nu, cu copii sau nu, experiență anterioară în străinătate) poate arăta de asemenea o predispoziție catre emigrare ilegală sau, din contră, stabilitate și asumarea responsabilă a contractului de muncă”, spune el.

„O companie de recutare nou înființată, fără bonitate financiară, sau o companie de recutare din străinătate, care nu face decât să spuna ceea ce un angajator dorește să audă, care nu poate fi trasă la răspundere pentru că este într-o țară îndepărtată, cu un sistem juridic necunoscut, ar trebui să fie semnale de alarmă pentru angajatorii români”, spune Romulus Badea.