Doar 10% din carnea de porc din magazine este de proveniență locală / Măcelăriile mici au un rol semnificativ negativ în răspândirea pestei porcine (studiu)

Doar 10% din ce se găsește în magazine este carne de la porc de proveniență locală, arată un studiu independent realizat de un colectiv de cercetători din cadrul ASE, la solicitarea unui mare retailer.

Carne în galantarFoto: AGERPRES

La nivelul pieței există un deficit comercial de 25% pe mâncare procesată (carnea de porc fiind principala componentă care provoacă 830 milioane Euro deficit anual)

Problema de fond: mobilitatea animalelor care ajung să fie vândute în târguri, deși nu îndeplinesc criteriile de calitate pentru a fi comercializate

În anul 2016 în România s-au abatorizat 4,6 milioane de porci, iar în 2022 doar 3 milioane. Acesta fiind doar unul din efectele epidemiei de pestă porcină africană. S-au pierdut 1,6 milioane de porci în scopul stopării pestei porcine, dintre care 100.000 de scroafe din efectivul de matcă, mai bine de jumătate din efectiv.

Rezolvarea problemei pestei porcine rămâne crucială pentru stabilitate, încredere și creșterea interesului investitorilor pentru acest sector. Una dintre posibilele cauze identificate pentru pesta porcină o reprezintă nerespectarea normelor de biosecuritate pentru creșterea porcilor în cazul gospodăriilor familiale.

Problema de fond este reprezentată de mobilitatea animalelor care ajung să fie vândute în târguri, deși nu îndeplinesc criteriile de calitate pentru a fi comercializate.

De asemenea, măcelăriile mici au un rol semnificativ negativ în răspândirea pestei porcine datorită problemei angajaților care nu respectă condițiile sanitar-veterinare și de aceea măsurile sanitar-veterinare trebuie adresate cu prioritate acestor categorii.

Context:

• În anul 1995, România importa numai 2,4% din resursele necesare consumului intern. În 2019, ponderea importurilor a crescut la aproape jumătate din necesarul de consum intern (mai exact 47%).

• Resursele au crescut cu 37% în 2019 în raport cu 1995, în timp ce importurile au crescut alarmant, de peste 26 ori, spune președintele INS Tudorel Andrei în lucrarea sa recent apărută la Editura Academiei “Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020”.

• Aceste date statistice ne arată că, la un produs tradiţional pentru agricultura ţării noastre, în decurs de 25 de ani am devenit unul din importatorii importanţi la nivel european pentru acest produs.

• Dacă ne raportăm la anul 1990, efectivele de porcine sunt cu peste 70% mai mici.

• În anii 90 eram exportatori de carne de porc, dar în timp am ajuns mari importatori, toate acestea întâmplându-se din cauza reducerii inexplicabile a efectivelor, chiar dacă efectivele de porcine au fost afectate de pesta porcina. Ne punem întrebarea cât timp mai poate fi continuată o atare situaţie negativă la un produs important, precum carnea de porc, produs la care ţara noastră a avut tradiţie , mai spune șeful INS

Pentru problemele din industria cărnii de porc au fost găsite soluții posibile, printre care oprirea mobilității porcilor între gospodării

• 1. Reglementarea creșterii porcului în gospodării;

• 2. Oprirea mobilității porcilor între gospodării;

• 3. Reglementări legislative care să limiteze creșterea porcilor în gospodării doar în scopul autoconsumului;

• 4. Adoptarea unor măsuri coercitive mult mai drastice pentru comercializarea porcilor în târguri;

• 5. Subvenționarea maternităților de porci existente inclusiv în cele existente care nu mai au deloc efective;

• 6. Crearea unui raft separat cu eticheta Produs în România și implementarea unei scheme de calitate – labeling (reglementată național);

• 7. Absorbția de fonduri europene pentru infrastructură (exemplu Polonia) – pentru integrarea pe verticală și eficientizarea costurilor (mai ales în energie);

• 8. Crearea unui parteneriat privat-privat cu marii fermieri pentru micile gospodării care au 1-2 porci care să fie susținuți prin programe de sprijin – subvenții

• 9. Integrarea fermierilor în marile lanțuri de aprovizionare ale marilor fermieri;

• 10. Linii speciale de creditare la IMM Invest pentru asigurarea capitalului de lucru în industrie.

Deşi are un potenţial natural semnificativ, România, în contrast cu Bulgaria, Ungaria și Polonia, şi-a permis “luxul” să importe produse agroalimentare în cantităţi semnificative

„Deşi are un potenţial natural semnificativ, România, în contrast cu Bulgaria, Ungaria și Polonia, şi-a permis “luxul” să importe produse agroalimentare în cantităţi semnificative, în detrimentul producţiei interne”, explică șeful INS Tudorel Andrei în „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020”.

Un efect negativ semnificativ asupra comerţului nostru exterior cu produse agroalimentare, de aproape 335 de euro pe persoană s-a înregistrat pe seama categoriei de produse „Animale vii şi produse animale”. Practic, spune șeful Statisticii, prin devansarea exporturilor de către importuri pentru produsele din această categorie, fiecare român a acumulat, în fiecare an din perioada 2012-2021, o datorie de aproape 28 de euro.

Pare puţin, spune Tudorel Andrei, dar dacă ţinem seama de numărul de ani şi de dimensiunea populaţiei rezidente, vom constata că datoria acumulată se ridică la aproape 4 miliarde de euro!

În primele 20 de ţări mari producătoare de carne din lume, regăsim şi cinci ţări din Uniunea Europeană: Germania, cu o producţie de 8,2 milioane de tone carcasă, care reprezintă o producţie de aproape 100 kg/locuitor, Spania, cu 7 milioane de tone, cu o medie pe locuitor de 150 Kg, Franţa, cu o producţie de 5,6 milioane de tone – 86 kg/locuitor, Polonia, cu o producţie de 4,5 milioane de tone – 116 kg/ locuitor, şi Italia, cu o producţie la nivelul anului 2018 de 3,7 milioane de tone – 61 kg/locuitor. România realizează o producţie cu puţin peste 1 milion de tone de carne, echivalentă cu 52 kg/locuitor

Câteva posibile explicații

Într-o discuție cu HotNews, economistul șef al Raiffeisen Bank a explicat o parte din cauzele pentru care suntem unde suntem. ” Ceea ce e clar pentru mine ca economist este că România dispune de resurse foarte mari în agricultură. Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. Agricultura are și un rol social foarte important în România. Avem și o populație care este destul de mult localizată în zona rurală și care se ocupă de agricultură – populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. la sută. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%”, a spus Dumitru.

Ce a mai adăugat economistul român legat de agricultura și zootehnia noastră

• Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4% din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență.

• Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. La extrema cealaltă avem Cehia, unde dimensiunea fermei este de 130 de hectare. Vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai încetinit.

• Avem multe ferme de subzistență. Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc (asta însemnând că aceste ferme produc mai mult pentru consumul propriu) și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.

• Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare. La noi, cea mai mare parte- 90%- a celor care fac agricultură se bazează pe experiența dobândită la locul de muncă.

• Zootehnia ne plasează la coada clasamentului european. Avem dealtfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.

• La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5 % la pui avem 3,4% iar la lapte doar 2,6%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate.

Citeste aici studiul integral

N.Red: Potrivit minutei care a stat la baza elaborării studiului, la discuțiile premergătoare au participat reprezentanți ai PENNY (Daniel Gross – CEO, Marek Dolezal – COO, Daniel Costache – Head of Food Buying, Alexandra Curtman – Project Management Office, Gabriela Mihăilescu – Compliance and Public Affairs Coordinator, Mihai Poenaru – Compliance Officer, Lucian Pavel – Marketing Manager, Irina Butnaru – Corporate Communications Manager & Spokesperson), ai producătorilor din ambele industrii, atât creșterea suinelor, cât și din sfera acvaculturii (Radu Timiș – CEO Cristim, Adrian Balaban – Cooperativa Siliștea Producție Suine, Florin Burculescu – Președinte – Cooperativa Țara mea, Bogdan Grama – Director General, Abatorul Periș, Octavian Paltanea – Development Manager – Carmistin, Cezar Ludoseanu, Florin Raba și Dinu Cerna de la Smithfield, Antoci Ioan – Director General – Suinprod SA, Georgiana Dascălu – Deltaica Sea Food, Alexander Kostov – Kralex Food Solutions, Constantin Drăghiceanu – Director – Parcul Comana și alții), dar și reprezentanți ai autorităților statului (George Scarlat – senator, Nini Săpunaru – Secretar de Stat pentru relația cu Parlamentul, Horia Constantinescu – președinte Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Nicolae Bociu – președinte Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Mihai Neagu – director al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Marian Avram – președinte Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Gheorghe Ștefan – director la Ministerul Agriculturii, Cristian Duicu – reprezentant Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Dan Drăgan – secretar de stat la Ministerul Energiei, Laura Marinaș – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dumitru Nancu – director general la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Bogdan Mihei Lari – Secretar de Stat – Ministerul Finanțelor).