VIDEO Protest al tibetanilor la Paris, pentru a denunţa vizita preşedintelui chinez Xi Jinping

Aproximativ 2.000 de persoane, în principal membri ai comunităţii tibetane din Franţa, s-au adunat duminică la Paris pentru a denunţa vizita preşedintelui chinez în Franţa, „ţara drepturilor omului” care primeşte „un dictator”, scriu jurnaliştii de la France Presse.

Protest al tibetanilor la Paris, împotriva vizitei preşedintelui chinez Xi JinpingFoto: Villette Pierrick/ABACA / Abaca Press / Profimedia

„Opriţi ameninţarea împotriva Taiwanului, opriţi represiunea din Hong Kong, opriţi sprijinul pentru Putin, opriţi ingerinţa în Franţa”, au cerut participanţii pe un banner mare desfăşurat în Piaţa Republicii, loc tradiţional de manifestaţie din capitala Franţei, relatează Agerpres.

„Dictatorule Xi Jinping, ţi-a trecut timpul”, „nu totalitarismului chinez”, mai indicau pancarte purtate de tibetani din Franţa sau din ţări europene precum Belgia.

Sute de protestatari au arborat drapelul tibetan. În numeroase rânduri, mulţimea a scandat „Franţa, ţara drepturilor omului”, „Trăiască Tibetul liber” sau „Eliberaţi Tibetul”.

În total, au manifestat 2.000 de persoane, potrivit prefecturii poliţiei din Paris.

Xi Jinping „este un dictator” care vrea să distrugă tradiţia şi cultura tibetană, a declarat pentru AFP Karma Thinlay, preşedinte al comunităţii tibetane din Franţa, în momentul în care liderul chinez tocmai sosise la Paris, duminică după-amiază, pentru o vizită de două zile.

În China, „nu există libertate de exprimare, nu există libertate”, a deplâns el. „Franţa este o ţară a drepturilor omului şi a libertăţii, acest lucru nu este compatibil cu venirea lui în Franţa”, a adăugat Thinlay.

Preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să susţină „reciprocitatea” comercială şi căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina în faţa unui preşedinte chinez care continuă să-şi arate sprijinul pentru Rusia.

„Emmanuel Macron trebuie să ştie că nu se poate face afaceri liniştit și cu încredere cu China, deoarece China este o ţară în care toate drepturile sunt încălcate”, a continuat Thinlay.

„În viaţă există mai mult decât economia”, a subliniat el, exprimându-şi speranţa că preşedintele francez va profita de această „ocazie” pentru a vorbi despre situaţia din Tibet cu scopul de a găsi „o soluţie paşnică”.

De-a lungul secolelor, Tibetul a alternat perioade de independenţă şi de control de către China. Beijingul a preluat conducerea, după o intervenţie a Armatei Populare de Eliberare, în octombrie 1950.

Dalai Lama, în exil, a refuzat întotdeauna să recunoască faptul că Tibetul face istoric parte din China, aşa cum cere Beijingul care se foloseşte de acest lucru pentru a refuza, din 2010, dialogul cu reprezentanţii săi.