Tu stii ce mananci? Ce crezi ca e important sa stii despre ouale pe care le cumperi? Esti sigur?

Multe dintre informatiile de pe etichetele cofrajelor cu oua nu-i sunt de niciun folos consumatorului care vrea sa afle mai multe despre alimentele pe care le pune pe masa. In schimb, date care l-ar putea ajuta sa aleaga ce e mai bun pentru el lipsesc cu desavarsire.

Numai anul trecut, romanii au cumparat aproape 2 miliarde de oua, potrivit calculelor realizate de Ziare.com pe baza datelor Ministerului Agriculturii si ale Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania. Asta inseamna ca, in medie, fiecare dintre noi a mancat, in 2017, cel putin doua oua pe saptamana. E un consum sustinut, care ar putea sa tina doctorul departe sau, dimpotriva, sa ne imbolnaveasca, in functie de calitatea alimentului ales de la raft.

In prezent, legislatia romaneasca ii obliga pe avicultori si pe comerciantii de oua sa-i ofere consumatorului o multime de informatii. Din pacate, multe dintre ele nu-l ajuta cu nimic pe omul obisnuit care, adesea dezorientat de modul de etichetare, ajunge sa se uite doar la data de expirare si la pret si sa isi aleaga cel mai ieftin carton cu oua pe care-l gaseste in magazin.

Informatii codate, pentru consumatorul detectiv

Numele societatii care a produs ouale si locul in care se afla ferma de unde au fost acestea recoltate par informatii care i-ar fi de folos oricarui consumator. Din pacate, pe etichetele celor mai multe cofraje cu oua, ele nu figureaza. In schimb, omul gaseste pe eticheta – asa cum impune legea – numele distributiorului si al celui care a ambalat ouale. Cu alte cuvinte, in loc sa stie cine si unde a produs alimentul, consumatorul afla doar prin mana caror distribuitori a trecut el, pana sa ajunga la raft.

Cateva informatii despre producator sunt, ce-i drept, stantate pe coaja fiecarui ou. Din pacate, acestea sunt inscrise sub forma unui cod, destul de greu de greu de descifrat pentru consumator. Sa luam exemplul codului de pe oul din imaginea urmatoare: 1RODBO21.

Informatiile stantate pe coaja unui ou romanesc. Foto:Ziare.com

Prima cifra a codului indica modul in care a trait gaina de la care provine oul. Daca cifra e 0, gaina a fost crescuta ecologic. Daca cifra e 1 – ca in cazul de fata – gaina a crescut in aer liber, dar n-a mancat doar eco. In schimb, cifra 2 atesta faptul ca oul provine de la o gaina care a crescut intr-o hala prin care s-a putut, totusi, misca, in vreme de 3 este cifra stantata pe ouale provenite de la gainile din baterii.

Intr-o logica a bunului simt, am putea spune ca o gaina crescuta ecologic, care are 4-5 metri la dispozitie ca sa se miste, traieste mai bine decat una ingramadita in baterii, intr-o suprafata nu mai mare decat a unei coli A4. Intrebarea este: fac gainile care se misca mult oua mai bune decat cele sedentare? In magazin, cu sigurnata nu e nimeni care sa-i raspunda consumatorului la aceasta intrebare si nici etichetele nu-l lamuresc. Poate un nutritionist ar putea-o face. Nu ar fi insa normal si un semn de respect pentru consumator ca aceste informatii relevante sa se afle pe eticheta intr-un mod accesibil si explicit?

Dar sa mergem mai departe cu munca de detectiv. Literele pe care le contine codul stantat pe coaja oului, adica „RO” si „DB” indica faptul ca oul a fost produs in Romania, intr-o ferma din Dambovita. Ultima parte a codului, formata din cifrele 021, este un indicativ in functie de care poate fi identificata societatea care a produs oul. Din pacate, aceasta informatie le e de folos mai degraba inspectorilor de la Protectia Consumatorului sau celor de la Autoritatea Sanitara-Veterinara. Consumatorul n-are nici timpul si nici resursele necesare sa afle, in magazin, carui producator din Dambovita ii corespunde codul din trei cifre.

Sa spunem, insa, ca un consumator curios, cu rabdare si inarmat cu multa determinare, ar avea o sansa sa descifreze codul stantat pe un ou produs in Romania. Iata, insa, cum arata un cod imprimat pe un ou importat: 3PL30051328 KB. Din aceasta insiruire de cifre si litere, ce ar mai trebui sa inteleaga consumatorul?

Nici macar ddm (data durabilitatii minimale – n.red.) nu e exprimata intr-o maniera accesibila si usor de inteles pentru oricine.

Informatiile codate, stantate pe coaja unui ou importat din Polonia. Foto: Ziare.com

De altfel, consumatorul nici n-ar trebui sa faca munca de detectiv in magazin, cata vreme, potrivit legii, alimentele ar trebui din start etichetate corect, clar si complet.

Gainile care au facut oul pe care il cumperi au fost hranite cu soia modificata genetic?

Cu foarte putine exceptii, nici producatorii de oua si nici comerciantii nu scriu pe eticheta ce tratamente aplica gainilor ouatoare si nici cu ce le hranesc. Chiar daca ar mentiona ca folosesc „furaje traditionale”, tot nu l-ar lamuri pe consumator. Or aceste informatii ar putea face diferenta intre un ou care merita consumat si unul care ar trebui sa-i trezeasca suspiciuni consumatorului.

Marii producatori de oua din Romania nu se feresc sa spuna ca folosesc, in hrana pasarilor, printre altele, furajele obtinute din plante modificate genetic. Spre exemplu, Ion Gavrila, directorul societatii Condor Matca SA, care livreaza dintr-o comuna galateana circa 100.000 de oua pe zi catre Bucuresti si zona Ardealului spune ca srotul din soia modificata genetic face parte din hrana pasarilor sale.

„Acest strot se importa din Brazilia si nu e deloc ieftin, in conditiile in care pretul sau e calculat in valuta si depinde, printre altele, de cursul dolarului. Nu-l aducem noi in tara. Noi doar il luam de la distribuitor si il folosim. Din soia nemodificata – singura care se cultiva in Romania – nu se obtine suficient strot incat sa ajunga pentru avicultura. Sigur, nu folosim doar soia, ci si cereale. Avem aici 130.000 de pasari care fac oua si alte 66.000 de puicute pregatite sa intre in productie, iar furajarea lor e o cheltuiala importanta”, a declarat Ion Gavrila pentru Ziare.com.

Momentan exista atat adepti, cat si contestatari ai consumului de plante modificate genetic. Nici unii, nici altii nu dispun, inca, de informatii clare privind efectele pe care astfel de alimente le au asupra sanatatii. Iar in acest conditii, cel mai bine ar fi ca pe eticheta oualor ar fie mentionata folosirea furajelor modificate, iar consumatorul sa decida singur daca produsul ii convine sau nu.

Din pacate, autoritatile statului roman – cele care ar trebui sa asigure etichetarea completa a alimentelor – par incapabile sa adopte o pozitie clara in privinta consumului de organisme modificate genetic. Pe de o parte, incepand cu anul 2007, statul le-a interzis fermierilor autohtoni sa cultive plante modificate, considerandu-le periculoase pentru consum. In schimb, tot statul permite consumul acestora, atata vreme cat nu sunt produse la noi, ci importate tocmai din America Latina.

Una peste alta, daca ne gandim mai atent la ce informatii ne ofera etichetarea unui ou, ne dam seama ca putem doar sa ne dam cu parerea de ce ar putea fi benefic sau nociv pentru sanatatea noastra. Ce impact asupra sanatatii noastre are un ou in functie de mediul in care e crescuta gaina, in functie de modul in care este hranita sau „stimulata” sa fie productiva? In acest moment, nu putem sa aflam raspunsul nici de pe eticheta, nici de la autoritatile statului roman puse sa vegheze la siguranta alimentara si la protectia consumatorului roman.

Ce ar putea intelege consumatorul din informatiile existente acum despre un ou? Poate doar ca autoritatile statului au permis producatorilor si comerciantilor sa invaluie oul intr-o abundenta de informatii care nu inseamna aproape nimic pentru consumatorul obisnuit. De ce se intampla asta – din comoditate, indiferenta, lipsa de responsabilitate sau alte interese? – inca mai cautam un raspuns.

Articolul face parte din Campania Ziare.com Tu stii ce mananci?– o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Citeste si:

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.