Tupeu jegos. Apa minerala din Covasna si Harghita este produs “secuiesc”

 Apa minerală din județele Covasna și Harghita este un produs secuiesc. Asta susține președintele Consiliului Județean Covasna, ultranaționalistul UDMR Tamás Sándor.

Potrivit unui comunicat de presă al CJ Covasna, vineri, au început, cu peste 70 de participanţi, lucrările celei de-a 13-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale Apele minerale în Regiunea Carpatică, un eveniment găzduit pentru prima oară de municipiul Sfântu Gheorghe.

În discursul rostit la deschiderea evenimentului, Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, a reamintit celor prezenţi că Ţinutul Secuiesc este o mare putere în domeniul apelor minerale, ba chiar şi în domeniul mofetelor. Acesta a menţionat: cu cei peste 2000 de izvoare de ape minerale, suntem o mare putere în domeniul apelor minerale, în Europa, deoarece în fiecare a treia aşezare din Ţinutul Secuiesc există izvoare de ape minerale sau ape medicinale. Peste 600 de izvoare de apă minerală şi apă curativă există numai în judeţul Covasna. Avem localităţi, cum este şi oraşul Covasna, unde există peste 30 de izvoare naturale şi fântâni forate, iar împreună cu fântânile cu apă minerală de la casele din Voineşti, numărul izvoarelor se ridică la peste 120. Dar putem menţiona, de asemenea, zona Turia-Băile Balvanyos cu cele peste 80 de izvoare sau izvoarele din Valea Oltului. Conform Listei apelor minerale naturale recunoscute în România şi care se pot îmbutelia, din cele 56 de izvoare 20 sunt în Ţinutul Secuiesc şi din cei 2 miliarde de litri de apă minerală îmbuteliată pe an în țară mai mult de jumătate provin din patria noastră mai restrânsă.

„Sutele de milioane de sticle de apă minerală comercializate pe piaţa internă, dar şi pe cea externă, sunt produse secuieşti. Acest fapt ar trebui menţionat şi pe eticheta apelor minerale, pentru că nu există nici o interdicţie în ceea ce priveşte utilizarea textului în limba maghiară sau a unor nume vechi de izvoare (…) Doar o fracţiune din beneficiul adus de această ramură a industriei rămâne în Ţinutul Secuiesc. Noi vrem ca profitul din industria apelor minerale să contribuie la dezvoltarea regiunii noastre. În acest scop, parlamentarii UDMR au prezentat în repetate rânduri propuneri legislative pentru ca o proporţie mai mare din taxa de exploatare să rămână în localitatea respectivă. Dacă localnicii ar putea gestiona Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, beneficiile economice aduse de apele minerale le-am putea utiliza pentru dezvoltarea regiunilor noastre natale” – a declarat preşedintele CJ Covasna. (Paul D.).