Prezumţia de nevinovăţie funcţionează în aplicarea justiţiei, nu în aplicarea politicii

Prezumţia de nevinovăţie este o prezumţie care se foloseşte şi funcţionează în aplicarea justiţiei, nu în aplicarea politicii, a declarat preşedintele Iohannis miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute joi la Cotroceni, adăugând că un politician acuzat de corupţie sau de delapidare, sau de minciună, sau de favorizarea infractorului, nu are ce căuta în fruntea statului până când nu îşi rezolvă problema.

„Daţi-mi voie să repet ce am spus: prezumţia de nevinovăţie funcţionează pentru orice persoană dacă este urmărită penal sau judecată. Dar este o prezumţie care se foloseşte şi funcţionează în aplicarea justiţiei, nu în aplicarea politicii. În politică nu există – nota bene, despărţim justiţia de politică, cum vreau să rămână justiţia departe de politic. În politică nu există aşa ceva. În politică există promisiuni electorale, există integritate sau, dimpotrivă, există aşteptări şi există postura unui politician. Pentru ca un politician să fie credibil este nevoie să fie integru. Şi atunci prezumţia de nevinovăţie este în alt capitol.

Un politician acuzat de corupţie sau de delapidare, sau de minciună, sau de favorizarea infractorului, nu are ce căuta în fruntea statului până când nu îşi rezolvă problema. Dacă este nevinovat, cinste lui, foarte bine, poate să revină în politică, să meargă înainte şi să spună: „domnule, uite, am fost acuzat pe nedrept, dar mi-am dovedit nevinovăţia şi acum am venit să repar ţara”. Super, dar până atunci…”, a declarat Iohannis.

Afirmaţiile preşedintelui au fost făcute în contextul în care un jurnalist a susţinut că după achitarea lui Vasile Blaga au existat reacţii în rândul partidului cum că procurorii au afectat în mod negativ performanţele partidului în alegeri anul trecut şi care i-au reproşat indirect lui afirmaţia cu privire la prezumţia de nevinovăţie. (Paul D.).