Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii vizează măsuri legislative cu incidenţă în multiple domenii din sectorul sanitar: sistemul informatic, activitatea UPU/CPU, definirea unor noi entităţi, reorganizarea furnizorilor de servicii medicale, închirierea unor spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare, modificarea vârstei limită de pensionare a medicilor, desfăşurarea activităţii colegiilor profesionale, activitatea de distribuţie angro de medicamente.

„Considerăm că parte dintre aceste intervenţii legislative se impun a fi reexaminate de către Parlament întrucât, prin conţinutul lor normativ, pot conduce la disfuncţionalităţi în sistemul de sănătate”, se arată în cererea de reexaminare.

Primul argument se referă la o discriminarea în favoarea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti în raport cu celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară, care astfel nu vor avea posibilitatea de a participa la organizarea unui spital republican, ca centru de excelenţă la nivel naţional.

„În absenţa oricărui criteriu obiectiv şi raţional care să justifice instituirea unui asemenea tratament juridic în beneficiul exclusiv al unei singure universităţi de profil – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – aceste prevederi apar ca fiind concepute pentru a se aplica într-un singur caz, (…) şi nu pentru a fi aplicate unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei. Or, o asemenea reglementare nu poate constitui obiectul unei legi, întrucât legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relaţii sociale generale, fiind, prin esenţa şi finalitatea ei constituţională, un act cu aplicabilitate generală”, explică şeful statului.

Al doilea argument face referire la prevederi legislative care permit închirierea unor spaţii aflate în administrarea unităţilor sanitare pentru diferite servicii, inclusiv pentru cele de alimentaţie publică, poştale, bancare, difuzare cărţi etc şi care, de asemenea, permit şi posibilitatea închirierii unor terenuri pentru desfăşurarea unor activităţi cu specific gospodăresc şi/sau agricol.

„Având în vedere faptul că, în prezent, unele spitale se confruntă cu o acută lipsă de spaţiu pentru desfăşurarea actului medical în condiţii corespunzătoare standardelor, considerăm că aceste texte ar trebui reanalizate de către Parlament în sensul condiţionării închirierii de neafectarea bunei organizări şi desfăşurări a activităţii medicale, iar eforturile spitalelor publice de obţinere de venituri suplimentare să nu prejudicieze actul medical”, precizează Iohannis.

Un alt argument vizează pensionarea medicilor la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex, Iohannis motivând că această prevedere generează discriminare între medici universitari şi neuniversitari.

„Astfel, în unităţile de învăţământ, respectiv în universităţile de medicină şi farmacie, vârsta de pensionare este de 65 de ani, iar cadrele didactice au integrare clinică în spitale ca şi consecinţă a poziţiei didactice, iar nu prin concurs. În aceste condiţii, pentru un cadru didactic pensionat la 65 de ani ce va dori să profeseze ca medic până la 67 de ani nu este asigurat cadrul legal pentru continuarea activităţii”, se arată în documentul citat.

Totodată, Iohannis arată că, prin legea transmisă la promulgare, Şcoala Naţională de Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB) va funcţiona ca instituţie sanitară fără paturi, de drept public, cu personalitate juridică română, finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, iar coordonarea academică se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

„Conform art. 693 alin. (2) – (4) din Legea nr. 95/2006, această instituţie desfăşoară cursuri de atestat, cursuri de scurtă durată şi alte tipuri de cursuri specifice în domeniul managementului sanitar, organizează şi desfăşoară cursuri universitare de masterat, asigură formarea şi perfecţionarea funcţionarilor publici din sistemul sanitar şi al asigurărilor de sănătate. Având în vedere competenţa stabilită prin lege, apreciem că norma este neclară sub aspectul introducerii precizării că SNSPMPDSB reprezintă o instituţie sanitară fără paturi, când, de fapt, nu este altceva decât o persoană juridică de drept public cu anumite atribuţii în domeniul educaţiei şi cercetării în domeniul sanitar”, arată şeful statului.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis suţine că legea ar trebui adoptată ca lege organică, nu ca lege ordinară. „De principiu, considerentele de mai sus s-ar putea aplica şi cu privire la dispoziţiile din legea aflată la promulgare ce stabilesc incompatibilităţi pentru medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, al caselor judeţene de asigurări de sănătate, al patronatelor şi sindicatelor şi orice fel de funcţii de demnitate publică sau de conducere în instituţii sanitare. Aceste dispoziţii vizează statutul funcţionarilor publici de conducere din cadrul unor autorităţi şi instituţii ale statului (în cazul de faţă care sunt şi medici), motiv pentru care legea care le prevede ar trebui să aibă caracter organic”, conchide şeful statului, (Neagu Monica).