După 15 ani de tentative eșuate, proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov n-a înaintat nici măcar un milimetru!

Rateuri, tentative, studii de fezabilitate, refaceri de studii de fezabilitate, memorandumuri, contracte nesemnate, licitații lansate și licitații anulate, stabiliri de trasee, stabiliri de tarife de folosință a autostrăzii montane încă nenăscute. Un șir întreg de eșecuri reprezentând nimicul realizat din autostrada Comarnic-Brașov, de la inițierea acestei idei și până acum.
Subiectul preferat verbal de toți miniștrii Transporturilor, de toți șefii Companiei Naționale de Autostrăzi și – implicit – de către toți premierii care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii 15 ani, construirea unei autostrăzi care să lege Bucureștiul de Brașov a ajuns la o nouă rundă de… discuții. Ieri, premierul actual, Mihai Tudose, a avut o întâlnire cu vicepreședintele Băncii Mondiale pentru a pune din nou pe tapet proiectul construirii tronsonului Comarnic-Brașov al acestei autostrăzi. Ce efecte concrete va avea întâlnirea de ieri, rămâne de văzut. Dacă vor exista rezultate concrete. Însă nimeni nu mai pare să mai creadă în promisiuni, cu atât mai puțin locuitorii din zona Văii Prahovei, care au mai trecut și prin variante de expropriere a terenurilor și caselor existente pe unul dintre culoarele de expropriere și care nu mai cred nici măcar în apariția unor centuri ocolitoare ale orașelor Comarnic și Bușteni!

Chiar dacă pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor tronează încă o secțiune destinată proiectului autostrăzii Comarnic-Brașov, datele oficiale apărute pe pagina acestui minister nu au mai fost schimbate din luna ianuarie 2015, atunci când au și fost postate. Lucru de înțeles, oarecum, având în vedere că nimic nu s-a întâmplat concret în ultimii doi ani, în afara unor noi promisiuni cu același subiect învechit deja, datând din “analele istoriei” recente a României, respectiv din anul 2002…
Incompetența sau diferitele interese existente de-a lungul timpului în legătură cu construirea acestui dificil traseu prin munții Văii Prahovei reies chiar și din prezentarea aflată încă pe pagina oficială a Ministerului Transporturilor – www.mt.gov.ro. Sub titlul “Încercări anterioare de realizare a Proiectului” (mare proiect, din moment ce este scris cu majuscule!), faza de început este prezentată astfel: “În anul 2002 au fost inițiate primele demersuri în vederea realizării Autostrăzii București– Brașov în regim de parteneriat public-privat prin publicarea în Monitorul Oficial al României a Anunțurilor de Intenție pentru diferitele tronsoane ale acestei autostrăzi. În urma finalizării procedurilor de atribuire și de negociere, în anul 2004, contractele de parteneriat public-privat nu au mai fost încheiate, nefiind promovate şi adoptate hotărârile Guvernului necesare potrivit legii pentru aprobarea contractelor. În anul 2007 s-a procedat la a doua încercare de a realiza primul proiect de parteneriat public-privat / concesiune în infrastructura rutieră din România prin lansarea procedurii de achiziție publică în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru Autostrada Comarnic – Brașov. Contractul de concesiune a fost atribuit Consorțiului format din Vinci Concessions, Aktor Concessions, Vinci Construction Grands Projets și Aktor, însă proiectul nu a mai ajuns la închiderea financiară”.
Mai departe, istoria tronsonului Comarnic – Brașov al autostrăzii A3 a rămas așa cum l-am mai prezentat și cu alte ocazii. Licitații demarate, licitații anulate, contracte aproape semnate, contracte reziliate unilateral.
Punctul culminant, care a fost doar un fâs, a avut loc în anul 2010, când s-a semnat chiar și un document cu o asociere de firme interesată să construiască acest sector al autostrăzii București – Brașov. La mijlocul lunii ianuarie 2010, reprezentanții Ministerului Transporturilor, ai CNADNR și ai consorțiului Vinci – Aktor semnau contractul de concesiune pentru construirea tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov. Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, a avut parte, însă, trei luni mai târziu, de rezilierea unilaterală a contractului din partea concesionarului, autostrada dintre Comarnic și Brașov fiind unul dintre cele mai mari eşecuri ale perioadei în care acesta a fost la conducerea ministerului.
Mai 2012. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a lansat licitația pentru actualizarea documentației necesare concesionării autostrăzii, contra sumei de circa 23,6 milioane de lei fără TVA.
Ianuarie 2014. A fost anunțată de către fostul ministru Dan Șova inclusiv taxa de autostradă pe tronsonul Comarnic-Brașov, după ce fusese semnat un memorandum cu constructorul desemnat să construiască sectorul respectiv din A3. Și de această dată, deși termenul anunțat pentru finalizarea lucrărilor era “cel târziu anul 2017” , blocaj total.
Un an mai târziu, prin vara lui 2015, au fost reluate licitațiile; mai multe licitații, pentru că tronsonul
Comarnic-Brașov a fost împărțit în… sectoare. Pentru unele dintre ele – cele din capetele de la Comarnic și respectiv de la Brașov – licitații pentru proiectare și construire, iar pentru sectorul mare din centru – pentru refacerea documentației.
Și aceste licitații au fost fără rezultat, doar o mică bucată dinspre Brașov fiind adjudecată. Restul… a rămas la stadiul de proiect.

Sărbători în trafic cu… repetiţie

Despre blocajele din traficul de pe Valea Prahovei, în perioada zilelor de sărbătoare sau a vacanțelor, se vorbește anual de cel puțin vreo cinci-șase ori (depinde câte minivacanțe pentru bugetari se gândește Guvernul să ordonanțeze). Despre orele petrecute pe drum, cu autoturismele din dotare, atât pe sensul de mers către Brașov, dar și invers, spre București – după o binecuvântată relaxare în zona montană din Prahova sau Brașov, se vorbește întotdeauna cu mult nerv (sau nervi) de fiecare dată când turiștii se blochează în șiruri nesfârșite de mașini.
De un șir nesfârșit de blocaje pare să aibă parte și acest sector al A3, deși în prezent ar fi trebuit probabil să se fi finalizat de mult lucrările, iar acest tronson să se fi apropiat chiar și de expirarea termenului de garanție.( http://ziarulprahova.ro/ ).