Partidele maghiare din România – UDMR, PCM şi PPMT – au semnat o declaraţie comună privind autonomia teritorială, locală şi culturală.

Organizaţiile politice maghiare din Transilvania – Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania – au semnat, luni, o rezoluţie comună privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj-Napoca.

Partidele maghiare pledează pentru trei forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a explicat că, dacă pentru autonomia culturală există deja o iniţiativă legislativă depusă în Parlament, pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei.

Politicianul maghiar propune „în anul Centenarului” un dialog cu majoritatea românească, considerând că „este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”.

Rezoluţia partidelor maghiare

„La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice. Deşi eforturile de apărare a identităţii au consumat energii şi resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât şi proporţional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural şi economic, dacă vom reuşi să creăm cadrul politic, juridic şi administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunităţii.

Pe baza experienţei din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după naşterea Declaraţiei de la Cluj Napoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea şi perpetuarea identităţii noastre naţionale, dezvoltarea culturii maghiare şi existenţa noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituţia autonomiei. Autonomia este, de asemenea, şi în interesul majorităţii româneşti, deoarece o comunitate care se simte în siguranţă contribuie semnificativ la progresul întregii ţări.

La o sută de ani după Rezoluţia de la Alba Iulia, suntem pregătiţi pentru un nou început: în interesul dezvoltării ţării şi al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluţii pentru problemele care dezbină comunităţile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar ştim, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorităţii – propunem un parteneriat în acest sens şi ne dorim să fim respectaţi. Noi, reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanţi responsabili şi legitimi ai comunităţii maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie:

1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România.
2. Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice.
3. Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
4. Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunităţii. Recunoaşterea ei prin lege şi crearea unui sistem instituţional este singura soluţie viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităţilor maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunităţi dispersate, păstrarea identităţii naţionale şi prosperitatea pe pământul natal. Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale şi a obiectivelor formulate de comun acord,în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate şi adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic şi social posibil.

Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania şi în vederea obţinerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunităţii maghiare. În abordarea problemelor concrete vom continua cooperarea în spiritul celor de mai sus.” (Neagu Monica).