Sapte ministri au scapat basma curată de dosarul Microsoft

Foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău şi Alexandru Athanasiu au scăpat de acuzaţiile din dosarul Microsoft pentru că s-au prescris faptele. Şi fostul ministru Daniel Funeriu a beneficiat de soluţia clasării, însă pe motiv că fapta sa nu era de natură să producă efecte juridice.

Procurorii DNA arată că, pe 8 ianuarie, faţă de fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, şi fostul ministru coordonator al SGG Şerban Mihăilescu, s-a dispus soluţia clasării întrucât în cazul infracţiunilor reţinute în sarcina lor (constând în iniţierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000 – 2004, prin care erau favorizate anumite firme în contextul menţionat mai sus) s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Aceeaşi soluţie a clasării s-a dispus faţă de Mihai Tănăsescu pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălarea banilor, constând în faptul că în perioada iunie 2003–noiembrie 2004, a pretins şi primit de la Florică Claudiu Ionuţ şi de la o altă persoană, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft.

Astfel, procurorii susţin că în contul unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein. Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul dintre intermediari, care la rândul lui a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computers.

În cazul lui Şerban Mihăilescu s-a mai dispus soluţia clasării faţă de alte fapte întrucât în cauză nu au rezultat probe din care să reiasă că, în baza influenţei pe care ar fi avut-o, a asigurat încheierea unui contract de închiriere licenţe IT în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers şi derularea acestuia în bune condiţii. De asemenea, nu au existat probe din care să reiasă că suspectul ar fi primit de la aceeaşi societate foloase necuvenite (sume de bani), o parte dintre ele fiind virate în contul unor societăţi de tip off-shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică.

De asemenea, în acest dosar, s-a dispus clasarea cauzei faţă de următorii:

– Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

– Adriana Silvia Ţicău, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la acelaşi minister, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

– Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

Termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu este de 10 ani. Referitor la această infracţiune, data săvârşirii ultimei acţiuni este 21.10.2004, data adoptării Hotărârii de Guvern nr.1778/21.10.2004, moment de la care a început să curgă termenul general de prescripţie a răspunderii penale (şi nu de la data producerii prejudiciului efectiv, respectiv data de 15 aprilie 2009, momentul plăţii ultimei rate aferente contractului nr. 0115RO/15.04.2004) – Conform Deciziei nr. 18/30.01.2014 pronunţată de Î.C.C.J. – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 4963/1/2013 în ceea ce priveşte momentul consumării infracţiunii de abuz în serviciu.

Faţă de Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012, s-a dispus soluţia clasării, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”), întrucât semnarea de către acesta a „Notei privind licenţele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”, nu era de natură să producă efecte juridice, aceasta fiind întocmită în „scopul exclusiv al raportării şi al informării cu privire la evoluţia procesului de soluţionare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice şi/sau a actelor normative”.

DNA a atras atenţia că, în legătură cu împrejurarea că faţă de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripţie, dar şi cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză, pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor.(Corina U.).