Epoca monopolului gazului rusesc va ajunge la final în Ungaria.

Budapesta va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani, ceea ce va pune capăt epocii monopolului gazului rusesc în Ungaria, a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban, potrivit Hotnews, care citează Reuters.

„În foarte scurt timp vom semna un acord, care ne va permite pentru următorii 15 ani să importăm peste 4 miliarde de metri cubi de gaze din România.(…) Epoca monopolului gazului rusesc va ajunge la final în Ungaria în condiţiile în care ne vom putea acoperi peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din surse româneşti”, a declarat premierul ungar.

Orban a mai precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că trei companii din Ungaria au câştigat o licitaţie în acest sens în România, însă nu a dat numele respectivelor companii.

În timp ce Orban pare destul de sigur de ceea ce spune, la Bucureşti însă lucrurile sunt total neclare.

Concret, luni, 4 februarie, ministrul de Externe al Ungariei a făcut o controversată vizită în România, unde s-a întâlnit cu ministrul Teodor Meleşcanu, apoi cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Iniţial, Meleşcanu refuzase întâlnirea cu omologul său maghiar.

Ulterior, agenţia maghiară de presă MTI a relatat că ministrul Peter Szijjarto a declarat că „părţile au convenit ca până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar de la 2022, să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cub, a acestui traseu.

Două zile mai târziu, MAE român l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto. „Conform reglementarilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume destinaţie sau o anume ţară”, arăta Ministerul român de Externe într-un comunicat de presă.

MAE a mai precizat că în cadrul vizitei lui Szijjarto la Bucureşti „nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic.”

„În cursul convorbirilor au fost reluate exclusiv elementele deja cunoscute public şi stadiul proiectelor aflate în curs de derulare, fără alte elemente de noutate, între care şi asigurarea interconectării bidirecţionale a infrastructurii de gaze în conformitate cu Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale al companiei TRANSGAZ. După cum se poate observa, conform acestui plan, asigurarea interconectării se va face în corelaţie cu dezvoltarea proiectului BRUA, a cărui finanţare parţială este asigurată din fonduri europene. Dezvoltarea în timp, pe etape, a capacitaţii interconectărilor şi a infrastructurii BRUA constituie proiecte omologate în formatele iniţiate la nivel UE şi incluse pe lista Proiectelor de Interes Comun ce primesc finanţare europeană prin programul CEF. Calendarul de dezvoltare a proiectelor constituie o condiţie de finanţare, iar nerespectarea lui poate atrage pierderea acesteia”, se mai arată în comunicat.

Proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a ţărilor europene, creşterii securităţii alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieţei din Centrul şi Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică. În iulie 2017, Ungaria a pus în pericol BRUA, invocând probleme de eficienţă economică care n-ar mai permite continuarea conductei până în Austria. (Corina U.).