De ce a fost condamnata la inchisoare Anna Horvath, vicele UDMR care acuza ca Romania e stat securist

Condamnarea in prima instanta a Annei Horvath, vicepresedinte executiv al UDMR si fost viceprimar al Clujului, a declansat un val de declaratii dure la adresa Justitiei, facute de unii lideri UDMR. Cel mai vehement a fost chiar presedintele UDMR, Kelemen Hunor, care a aratat ca magistratii ar fi decis condamnarea la inchisoare „fara nicio proba”.

„Putem vorbi de un stat de drept cand un om este condamnat fara nicio proba?”, se intreaba retoric liderul UDMR cand a aflat sentinta.

Condamnarea

Anna Horvath, vicepresedinte executiv al UDMR si fost viceprimar al Clujului, a fost condamnata, pe 23 martie, la doi ani si opt luni de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta si spalare de bani.

Decizia a fost data de Curtea de Apel Cluj si nu este definitiva. Intregul proces a ajuns la Inalta Curte, iar primul termen de judecata a fost stabilit pe data de 20 iunie.

Imediat dupa condamnare, Anna Horvath sustinea ca nu o surprinde decizia instantei si acuza ca Romania este un stat securist: „As minti daca as spune ca ma surprinde decizia de astazi. Apropiatii mei stiu ca m-am pregatit pentru orice eventualitate. Nu pentru ca as fi comis o ilegalitate, ci pentru ca, in ultimele 525 de zile, am constatat pe propria piele ca Romania este un stat securist”.

Acuzatiile DNA

Horvath Anna a fost trimisa in judecata de DNA, in 20 decembrie 2016, pentru trafic de influenta si spalare a banilor. Politicianul a fost acuzat ca, in perioada februarie-mai 2016, si-a folosit influenta pe langa functionari publici din Primarie pentru „urgentarea avizarii unor proiecte imobiliare” pentru care omul de afaceri Fodor Zsolt avea interese economice.

Horvath ar fi cerut in schimb 60 de abonamente la doua festivaluri de muzica pentru voluntarii care o sprijineau in campania electorala pentru alegerile locale. Pe 21 martie 2017, Horvath Anna a demisionat din functia de viceprimar.

Citeste si: Stenograme din dosarul cu bilete la Electric Castle si Untold al fostului viceprimar UDMR de Cluj: Le tin pumnii tampitilor de la PSD

Complicele, condamnat

Afaceristul Zsolt Fodor a fost condamnat si el la un an si sase luni de inchisoare pentru cumparare de influenta si la doi ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de spalare de bani. S-a constatat concursul de infractiuni, iar pedepsele au fost contopite, rezultand doi ani si sase luni de inchisoare.

Totusi, judecatorul a decis sa suspende executarea pedepsei si a stabilit un termen de supraveghere de trei ani.

Cum a motivat Curtea de Apel

Declaratii de martor, interceptari telefonice si mai multe documente sunt probe in acest caz.

„Conchizand, coroborand si analizand toate probele administrate, vazand si modul in care s-au derulat evenimentele, apreciem ca a fost dovedita dincolo de orice dubiu vinovatia celor doi inculpati in comiterea infractiunilor retinute in sarcina acestora, fiind evident faptul ca suma de 20.000 lei reprezinta contravaloarea foloaselor materiale pretinse de inculpata in vederea recompensarii voluntarilor ce activau in campania electorala in schimbul sprijinului acordat de catre aceasta inculpatului pentru solutionarea favorabila a cererilor acestuia”, este concluzia Curtii de Apel Cluj in acest caz.

In ceea ce priveste infractiunea de spalare de bani, Curtea a aratat ca aceasta exista in forma coautoratului, avand in vedere faptul ca cei doi inculpati au decis la data de 13 mai 2016 sa disimuleze remiterea sumei de 20.000 lei prin incheierea unui contract de sponsorizare fictiv si interpunerea unor persoane juridice.

Cum s-a ajuns la sentinta

Magistratii au aratat cum s-au dat pedepsele, in cazul lui Horvath – 2 ani si 8 luni cu executare, in cazul lui Fodor – 2 ani si 6 luni cu suspendare.

Au avut in vedere imprejurarile si modul de comitere a faptelor, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs, motivul savarsirii infractiunilor si scopul urmarit, dar si conduita procesuala a acestora care nu si-au asumat comiterea faptelor – „inculpata Horvath refuzand chiar sa-si dea acordul pentru prestarea unei munci in folosul comunitatii tocmai din acest motiv al aprecierii sale personale ca este nevinovata”.

La puncte pozitive a contat lipsa antecedentelor penale ale acestora si faptul ca sunt bine integrati in familie si societate, „inculpata fiind o personalitate publica apreciata de comunitate iar inculpatul un om de afaceri prosper.”

Magistratii au interzis celor doi mai multe drepturi pe o perioada de doi ani: „Astfel, caracterul antisocial al faptelor si gravitatea acestora conduc la incompatibilitatea inculpatilor cu exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice”.

De ce „cu executare”

Instanta a mai aratat ca, in cazul Annei Horvath, s-a dat o condamnare cu executare, deoarece aceasta nu si-a dat acordul de a presta munca in folosul comunitatii.

„Inculpatei ii vor fi aplicate si pedepsele accesorii potrivit art.65 C.p., intrucat in cazul acesteia se va dispune executarea pedepsei rezultante in regim de detentie, nefiind intrunite cumulativ conditiile prevazute de art.91 C.p., lipsind acordul acesteia de a presta o munca in folosul comunitatii prev. la lit.c a textului de lege mentionat”, a conchis Curtea de Apel Cluj.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.