Lucruri pe care toti le stim drept frantuzesti, dar francezii n-au, de fapt, niciun merit pentru ele

Sarutul franntuzesc

Sarutul frantuzesc, lasciv si seducator, e de pe cu totul alte meleaguri. Prima oara a fost mentionat in Kama Sutra, o carte scrisa inainte ca Franta sa existe ca natiune. Aceasta maniera de a saruta dateaza cel putin din secolul V i.Hr.

Vestea despre aceasta tehnica de sarut a fost imprastiata, zic unii, de Alexandru cel Mare, reintors din India in Europa. Romanilor le-a placut foarte mult acest tip de sarut, iar de la ei l-au mostenit si francezii.

Francezii s-au ales cu renumele de a fi inventat acest sarut dupa ce niste americani care au vizitat Franta, in secolele XVIII – XIX, au dat peste niste frantuzoaice ceva mai iubitoare decat pudicele americance.

Manichiura frantuzeasca

Diferitele tipuri de manichiura exista de cand exista si moda, adica aproape de cand lumea. Oamenii instariti isi ingrijeau si infrumusetau unghiile inca de acum 5.000 de ani. Insa e adevarat ca manichiura frantuzeasca e un trend relativ nou. Acest look a fost „inventat” in 1927, dar nu in Franta, ci peste Ocean.

De fapt, a fost creata de faimosul cosmetician de la Hollywood Maksymilian Faktorowicz (originar din Polonia), cel care a fondat Max Factor. Acesta a „inventat” doua noi culori pentru lacurile de unghii. Una era cremoasa, cu o nuanta rozalie, asemanatoare culorii unghiei naturale, iar cealalta un alb pur. Contrastul dintre cele doua era unul superb, asa explicandu-se succesul acestui trend.

In anii 70, insa, trendul a fost copiat in Franta, unde s-a lansat o gama noua de produse inspirate de cele lansate cu ani in urma de Max Factor. De atunci asa a ramas numele acestui tip de manichiura – frantuzeasca – chiar daca a fost inventata la mare departare, in California.

Cartofii frantuzesti

Nici cartofii frantuzesti nu sunt deloc frantuzesti, de fapt. In realitate se trag din Belgia, unde erau pregatiti astfel inca de la 1600.

Americanii de rand nu au aflat despre aceasta maniera de a gati cartofii decat in Primul Razboi Mondial. Stationati in Belgia, acestia s-au indragostit de acest tip de mancare. Au numit insa cartofii frantuesti, dupa limba care se vorbea in Belgia, franceza.

Cu mult inaintea lor aflase insa de acesti cartofi fostul presedinte american Thomas Jefferson. Indragostit de mancarea frantuzeasca, acesta a luat cu el reteta cartofilor in tara sa.

Croasantul

Cand te gandesti la Franta, inevitabil iti vine in nari mirosul apetisant al croasantului cald cu unt. A devenit simbol al tarii, dar originile sale sunt din cu totul alta parte: Austria.

De fapt, pe la 1800, gaseai asa delicii doar in brutariile sau patiseriile vieneze din Paris. Tot francezul stia ca aceste delicii sunt straine.

In Austria, croasantul se numea kipfel si era facut cu mult unt sau untura, stropit cu zahar sau cu alune. O legenda populara in Austria spune ca primul kipfel a fost facut pe la 1683 in Viena, pentru a se celebra o victorie asupra otomanilor.

Realitatea e insa ca strabunul croasantului exista inca de la 1227, cand asa ceva primeau de Craciun in dar cei cu sange nobil de la brutarii vienezi.

Citeste si 14 ciudatenii despre China

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.