Motivul pentru care Kovesi va deveni șefa Parchetului European. Care sunt implicațiile pentru Iohannis / Comisarul de Prahova

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a intrat în etapa finală a selecţiei pentru şefia Parchetului European, un organism care îşi va începe activitatea la 1 ianuarie 2020 şi care va avea obiectivul de a proteja bugetul Uniunii Europene în condiţiile în care fraudele cu fondurile comunitare ajung la câteva miliarde de euro, iar cele cu TVA la câteva zeci de miliarde.

Laura Codruţa Kovesi este în vârful unei liste de trei procurori aleşi de o comisie tehnică independentă. O listă pe care se mai află un magistrat francez şi unul neamţ. Ca să devină şefa Parchetului European, Kovesi are nevoie de avizul comisiei de justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European. Iar numirea în funcţie depinde de votul final din Consiliul Europei.

Puterea de la Bucureşti, prin vocea lui Tudorel Toader, se opune acestei numiri. Ministrul Justiţiei a anunţat chiar că va pregăti o argumentaţie în faţa europenilor pentru a demonstra neregulile comise de DNA sub conducerea lui Kovesi.

Acestea sunt datele seci, dar modul de acţiune al Uniunii Europene arată că Laura Codruţa Kovesi va deveni aproape sigur primul procuror şef al Pachetului European. Pentru a înţelege acest mod de acţiune şi de ce argumentele lui Tudorel Toader nu vor conta, oricât de temeinice ar fi, trebuie să ne întoarcem în primăvara anului 2017.

În data de 9 martie 2017, polonezul Donald Tusk a primit al doilea mandat de preşedinte al Consiliului European, instituţia care reuneşte liderii a 28 de ţări membre ale Uniunii Europene. Alegerea sa a fost făcută însă cu opoziţia puternică a Poloniei, ţară pe care teoretic o reprezintă şi pe care a condus-o din poziţia de premier între 2007 şi 2014. Polonia a avertizat liderii statelor membre UE că decizia lor de a-i oferi un nou mandat la preşedinţia Consiliului European fostului premier Donald Tusk este un pas către dezintegrarea blocului comunitar.

În acel moment portavocile europene au transmis că Tusk este contestat de propriul guvern doar pentru că a spus adevărul despre schimbările anti-democratice care se întâmplă la Varşovia. Însă adevărul polonezilor era altul. Ei îl contestau pentru că în timpul primului mandat la conducerea Consiliului European (2014-2017), Tusk nu a fost echidistant şi a favorizat Germania. Ba mai mult, polonezii l-au mai acuzat pe Tusk că a favorizat din poziţia de premier ancheta privind tragedia de la Smolensk din 2010, când preşedintele ţării şi aproape 90 de şefi de instituţii naţionale au murit într-un accident aviatic produs pe teritoriul Rusiei.

Ca să înţelegem superficialitatea cu care s-a făcut ancheta despre moartea preşedintelui Kaczynski, fratele geamăn al actualului lider al partidului de guvernământ, noile investigaţii au arătat faptul că ruşii au trimis în Polonia nişte coşciuge în care amestecasera bucăţi de cadavre de la mai multe persoane.  Asta în timp ce ţara era condusă de Tusk, al cărui guvern s-a ocupat de funeralii. Acelaşi Tusk asupra căruia planează şi suspiciuni de corupţie în ţara sa.

Pentru toate aceste motive, în urmă cu un an Tusk a fost primit pe peronul gării din Varşovia de câteva mii de persoane care aveau pancarte cu el îmbrăcat în haine de zeghe. Cam ca acelea pe care le au protestatarii rezist cu Dragnea.

Că Tusk este vinovat sau nu, va stabili justiţia din Polonia, dar regulile Uniunii Europena impuse României transmit mai degrabă că trebuia să meargă să îşi rezolve acuzaţiile şi abia apoi să se întoarcă în politică.

Și atunci de ce a preferat Uniunea Europeană să sfideze în 2017 guvernul uneia dintre cele mai mari ţări din Europa? Pentru că mai marii Europei vor să transmită pe orice cale că nu statele şi voinţa lor sunt importante, că nu cei aleşi democratic –inspirat sau nu de către popor- au puterea, ci un sistem birocratic coagulat la Bruxelles. Mesajul transmis în 2017 Poloniei a fost unul grav pentru toate statele, deşi fiecare şef de stat şi-a spus în barbă că e doar o problemă internă a Poloniei.