Un nou studiu cu 1.100 de participanți din SUA și Regatul Unit a arătat că nu există doi oameni (nici măcar gemeni identici) care să fie influențați la fel de mâncarea obișnuită. Șeful echipei de cercetători apreciază că singura regulă generală bună este consumul de nuci, semințe, fructe și legume, precum și consumul unor alimente fermentate.
„Chiar și noi am fost surprinși de rezultate”, spune Tim Spector, epidemiolog și profesor la Kingʼs College din Londra, care a condus studiul: „Simplul fapt că o dietă sau o recomandare există nu înseamnă că vi se și potrivește”. Rezultatele confirmă lucrări recente care neagă opiniile convenționale „mănâncă acestea, nu acelea” despre dietă. „La nivel personal, știm că nu există o dietă potrivită pentru oricine, nici măcar una valabilă pentru un individ pe toată durata vieții”, a scris recent în The Lancet alt grup de cercetători nutriționiști.
Spector și-a prezentat unele rezultate – obținute în colaborare cu cercetători de la Harvard și Massachussetts General Hospital – la conferința Societății Americane de Nutriție din această lună. În timpul studiului participanții au primit „un pachet mare de alimente standard” spre consum. Sub pielea brațului le-a fost atașat câte un senzor numit „monitor continuu de glucoză” ca să urmărească nivelul de zahăr din sânge și li s-au dat dispozitive de măsurare a glucozei, grăsimii și insulinei din mostre de sânge prelevate din deget. Subiecții – din care 60% au fost gemeni identici – și-au înregistrat reacțiile la hrană timp de 14 zile. De asemenea, au purtat brățări de monitorizare a exercițiilor fizice și a obiceiurilor de dormit și au fotografiat toate alimentele pe care le-au consumat în timpul studiului.
Aproape în fiecare dimineață, participanții au mâncat o brioșă la micul dejun. „Știu că americanii preferă brioșa la micul dejun, dar unii dintre britanici nu le găsesc la fel de bune ca breakfastul lor englezesc”, a comentat Tim Spector. În meniu au fost trei feluri de brioșe: una cu multă grăsime și puțin zahăr; una standard, cu conținut mediu de grăsimi și carbohidrați; a treia, așa-numita brioșă „light”, avea mai mult zahăr și mai puține grăsimi și era „mai ușor de digerat”. Ce voiau să afle cercetătorii: vor sălta nivelurile de insulină ale tuturor participanților după ce au mâncat brioșe, sau vor înregistra monitoarele de glucoză doar o tresărire ușoară, indicând un răspuns destul de stabil al insulinei? Care va fi brioșa cu cele mai bune rezultate?
Rezultatul a fost că este dificil de trasat generalizări. Unii participanți au răspuns bine la alimente ca brioșele, pâinea sau bananele, iar alții nu. Cercetătorii au aflat că este mai ușor de prezis cum va reacționa o persoană la un anumit aliment pe baza propriilor determinări anterioare ale glucozei, decât pe cea a unor indicații generale de diete. Condiția fizică nu a fost nici ea un factor de predicție pentru nivelul glucozei. „Nu a fost vreo diferență observabilă între oamenii mai sportivi și cei nu. Au fost mulți oameni care alergau în fiecare zi și care au acumulat grăsimi în sânge”, a spus Spector.
Au fost mai multe dovezi că fiecare – inclusiv gemeni identici – este diferit atunci când este vorba despre nutriție. „Trebuie să personalizăm dietele și nu doar să încercăm să-i înghesuim pe toți în același număr la pantofi. Pentru cei mai mulți oameni putem doar să facem recomandări de principiu pentru cum vor răspunde la carbohidrați în general, sau la alimente mai grase”, spune Spector. Ca urmare a acestor descoperiri, el lansează un alt studiu de nutriție în SUA, împreună cu oameni de știință de la Stanford, Harvard și Tufts (echipa înrolează acum participanți).
Cercetătorii speră ca datele colectate de la participanți privind reacțiile la diferite alimente îl vor ajuta pe fiecare să determine alimentele specifice la care corpul lui răspunde mai bine. I-ar putea da și indicii despre orele la care să mănânce sau să facă exerciții, pe baza măsurătorilor de la monitoarele de glucoză. „Monitoarele fac determinări la câteva minute, în mod automat timp de două săptămâni. Nu se putea face studiul acum cinci ani, tehnologia nu exista” spune Spector. (Monitoarele pentru măsurarea continuă a glucozei sunt pe piață de doar doi ani și jumătate).
Spector și-a testat strategia de monitorizare a glucozei și pe propriul corp. Spune că citirile săreau de fiecare dată când lua prânzul format din sandviș cu ton și struguri: „Toate testele spuneau că reacționam prost la pâine și struguri”. Frustrat (lui Spector chiar îi plac pâinea și strugurii), a început să introducă la prânz mai multe mere și nuci, întrucât corpul său părea să reacționeze mai bine la ele. Spector spune că acum mănâncă struguri doar o dată pe săptămână, a optat pentru carbohidrați ca orezul și pastele în locul pâinii și încearcă să includă mai multe nuci și semințe, ca și alimente fermentate ca brânza și chefirul. Până acum, schimbările dau rezultate: Spector zice că a slăbit cam nouă kilograme în trei ani.
El a co-fondat pe baza acestor studii și o companie pentru nutriție personalizată, numită Zoe. Echipa Zoe a adunat 27 de milioane de dolari de la investitori și vrea ca în final să utilizeze rezultatele actuale și ale unor studii viitoare pentru a dezvolta un test la domiciliu și o aplicație care să-i ajute pe oameni să-și măsoare reacțiile corpului la alimente și să-și ajusteze conform lor dietele și obiceiurile de fitness.
În prezent, descoperirile lui Spector arată că este greu să-ți cunoști răspunsul corpului la alimente în comparație cu alții. Dar el spune că există câteva lucruri pe care le poate face fiecare ca să mănânce bine. Una din cele mai bune căi de îmbunătățire a sănătății este stimularea microbiomului – microorganismele din sistemul digestiv care ajută corpul să extragă nutrienții din alimente și să prevină bolile. Savanții ca Spector se conving tot mai mult că alimentația cu plante variate este importantă pentru un microbiom sănătos. Este ajutat de o dietă cu cât mai multe fibre, care sunt ușor de găsit în fructe, legume, nuci, semințe și cereale întregi, ca și de consumul unor alimente fermentate. „Cu cât mai multă hrană ʼjunkʼ consumi, cu atât se reduce microbiomul”, afirmă Spector. (Business Insider)
