Întâlnirea la vârf a UE de la Bruxelles îşi propune drept scop ca până în 2050 să ajungă la neutralizarea gazelor de eşapament. Potrivit informaţiilor AFP, termenul este precizat în cuprinsul proiectului privind declaraţia care urmează să fie adoptată joi. În document se face un apel la adresa instituţiilor UE, privind formularea unei decizii despre „modul în care se poate realiza trecerea până în 2050 la o Uniune Europeană cu climă neutră”.
O neutralitate a climei înseamnă că în cursul proceselor de fabricaţie sau al altor acţiuni care necesită un consum mare de energie să nu se evacueze în atmosferă o cantitate mai mare de gaze cu efect nociv asupra mediului. În cazul în care aceste emisii sunt inevitabile, respectivele întreprinderi vor putea să le reducă sau compensa în alt mod.
Conform textului deţinut de AFP, prin neutralitatea climei „trebuie să se menţină competitivitatea europeană”, iar politica faţă de climă trebuie să fie „echitabilă şi echilibrată social”. În plus, trebuie să se ţină seama şi de „condiţiile naţionale ale statelor membre, respectiv dreptul acestora de a decide asupra propriei lor energii”.
Obiectivul neutralităţii climei nu este ceva nou, a mai fost menţionat şi în proiecte anterioare referitoare la summit. Însă până acum nu a existat vreo referire privind termenul de a realiza acest obiectiv. În ultima vreme tot mai multe state membre au afirmat că vor lua o atitudine în această chestiune. Potrivit planurilor, urma ca acest lucru să se întâmple până la sfârşitul anului.
După o atitudine iniţial sceptică, Germania susţine realizarea până în 2050 a unei clime neutre a UE. Astfel, până în 2050 Germania va trebui să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în procent de 80 până la 95% faţă de 1990. În planul de protecţie a mediului din 2016, aparţinând marii coaliţii formate din Uniune şi SPD se vorbea despre „un model de neutralitate a emisiilor de gaze cu efect de seră”.
Luni organizaţia WWF a publicat o investigaţie, potrivit căreia 16 din cele 28 de state membre sprijină obiectivul stabilit pentru 2050. Pe de altă parte statele est-europene care folosesc cărbunele în proporţii mari pentru producerea energiei s-au declarat împotriva acestui proiect. WWF a precizat că Bulgaria, Cehia şi Polonia s-au declarat „strict împotriva” proiectului. Ungaria şi România s-au împotrivit de asemenea, „dar sunt dispuse să încheie o înţelegere” în acest sens.
După summit-ul de acum şefii de stat şi de guvern din UE vor să definitiveze până la sfârşitul anului propunerile lor pe termen lung privind politica faţă de mediul înconjurător. Anul acesta ar precede Acordul de la Paris care prevede ca partenerii să prezinte până la sfârşitul anului 2020 cum vor să-şi îmbunătățească obligaţiile lor naţionale declarate în 2015 în privinţa protecţiei climatice.
ZEIT ONLINE, AFP, dsc (traducere rador)
