Croaţia cere oficial UE lansarea procedurii pentru aderarea la zona euro

Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, a transmis că Uniunea nu este de acord cu Noul Cod Administrativ, care, în opinia sa, reprezintă un regres.

„Atunci când a formulat amendamente la Codul Administrativ elaborat anul trecut, UDMR a avut ca obiectiv respectarea, menţinerea şi extinderea drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale, inclusiv cea maghiară. Deşi noul act normativ a fost adoptat de Parlament, ulterior, prin OUG au fost anulate, ignorate numeroase propuneri importante pentru comunitatea maghiară. Textul actului normativ conţine, de asemenea, prevederi care constituie regres în reglementare faţă de forma anterior aflată în vigoare, deoarece ele dau naştere unor interpretări juridice – iar aceste interpretări pot genera dispute juridice suplimentare. De asemenea, UDMR susţine ideea descentralizării, deoarece considerăm că problemele locale pot fi cel mai bine rezolvate la nivel local, însă noul cod administrativ centralizează, ceea ce nu face decât să sporească birocraţia. În 2019, nivelul drepturilor lingvistice ale minorităţilor naţionale este diminuat în România, în timp ce ţara se consideră model în privinţa gestionării situaţiei acestor minorităţi. În ansamblu, noul Cod Administrativ reprezintă un regres, un pas înapoi în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor raportat la prevederile aflate până în prezent în vigoare”, a transmis Cseke Attila, care este de părere că „ţara care reduce nivelul drepturilor minorităţilor naţionale nu este un model”.

Potrivit liderului UDMR, OUG va fi readus din nou pentru dezbatere în Parlament în toamnă, iar reprezentanţii Uniunii îşi vor susţine în continuare amendamentele propuse.

Preşedintele UDMR, Klemen Hunor, a declarat, marţi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre posibilitatea revenirii la Codul Administrativ aprobat în Parlament.

Ulterior, Executivul a adoptat, miercuri, modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.