webPR: Favoritism, disperare sau incompetență? Europa renunță la taxa pe zahăr, dar Guvernul român vrea s-o introducă – Esential

​Presat de gaura bugetară tot mai mare, Guvernul României vrea să introducă noi taxe și impozite prin intermediul unei noi Ordonanțe de Urgență, după modelul ”OUG 114”. Una dintre noile taxe introduse ar fi taxa pe zahărul din băuturile răcoritoare, o taxă la care majoritatea statelor din Europa au renunțat din cauza ineficienței sale, atât din punct de vedere economic, cât și din cauză că e dovedit că nu are efecte asupra sănătății populației.

Prin introducerea taxei pe zahăr, Executivul se pregătește să îngenuncheze una dintre cele mai performante sectoare ale economiei românești – cel al băuturilor răcoritoare. În prezent, în țară sunt 15 fabrici de băuturi răcoritoare, care produc, investesc, angajează și plătesc taxe în România, care este și țară exportatoare de băuturi răcoritoare. Taxa pe zahăr ar afecta întregul lanț de valoare, care are peste 60.000 de angajați, de la fermierii care cultivă sfeclă de zahăr, până la producătorii de materii prime și echipamente și până la distribuitori, restaurant, baruri și magazine.

Cu toate acestea, Guvernul României vede doar câștigul pe termen scurt – încasările la buget. Chiar și așa, Guvernul vrea să ia, dar nu de la toată lumea. Rău-platnicii primesc amnistie fiscală, alte industrii primesc facilități fiscale, în timp ce sectoare precum producătorii de băuturi răcoritoare sunt suprataxate.

Argumentul contribuției la starea de sănătate a populației nu stă nici el în picioare. Băuturile răcoritoare reprezintă, în medie, doar 3% din aportul caloric zilnic al unui adult. De asemenea, toate studiile de specialitate, fie că sunt studii ale Comisiei Europene sau ale Organizației Mondiale a Sănătății, confirmă faptul că un stil de viață sănătos este încurajat în primul rând prin programe de educație și informare și nu prin taxare suplimentară. ”Taxa pe băuturi răcoritoare este unul din cele mai puțin eficiente instrumente, nefiind inclusă pe lista de recomandări de către Organizația Mondială a Sănătății”, transmit reprezentanții ANBR.

De altfel, taxa nu și-a produs efectele preconizate în țările în care a fost implementată. De exemplu, în Danemarca s-a renunțat în 2014 la taxarea băuturilor răcoritoare cu zahăr, pentru că nu s-au constatat efecte benefice pentru sănătatea populației, iar industria băuturilor răcoritoare a fost grav afectată pe termen lung.

În Marea Britanie, deși taxa pe zahăr a fost introdusă, părerile specialiștilor sunt mai degrabă pesimiste cu privire la eficiența ei. Totodată, taxa s-a introdus în Regatul Unit după o perioadă de doi ani în care producătorii de băuturi au putut să-și adapteze activitatea economică la noul context. În România, în schimb, dacă taxa pe zahăr va fi adoptată de Guvern, aceasta va intra în vigoare de la 1 septembrie, iar trecerea la noul regim fiscal se va face fără niciun fel de studiu de impact, fără perioadă de adaptare pentru producători și fără niciun fel de consultare cu industria.