Zsolt Torok – ultima înălțare pământeană a unui Cutezător

Cred că
din 1992, de la dispariția Tainei Duțescu–Coliban și a Sandei Dumitrescu-Isăilă
în încercarea de-a cuceri vârful Dhaulagiri (8.167 m) din Himalaya, România n-a
mai trăit o atât de puternică emoție produsă de despărțirea pământeană de un
alpinist, de un Cutezător de seamă. Îmi vin repede în minte Răzvan Petcu și
Gabriel Stana, dar mai ales Mihai Cioroianu, ca tribut românesc pe altarul
alpinismului și escaladei de mare altitudine. Torok însă, pe lângă iubirea și
respectul la mare și indiscutabilă cotă de care s-a bucurat în timpul vieții, cu
al său destin frânt în Făgăraș ne amintește cumva de astronautul american
Charles „Pete” Conrad Jr. A fost al treilea pământean pe Lună cu Apollo 12 și avea
să moară în urma unui accident stupid de motocicletă.

În miez de
noapte, sâmbătă spre duminică, minunata Oana Pellea a regăsit și a preluat un
text impresionant publicat de alpinist pe contul său de Facebook în data de 19
decembrie 2017, la trei zile după înmormântarea Regelui Mihai I al României.
Spune foarte mult despre personalitatea și caracterul lui. Îl preiau exact cum
a fost scris atunci, fără diacritice, fără ajustări: 

„Dansul mortii sau hora mortii…
Am schimbat fotografia de profil desi semnul de doliu pe steagul Romaniei l-as fi pastrat pana cand actualii guvernanti nu ar fi disparut in neant .Semnul de doliu era pentru Rege dar ar putea ramane de actualitate pentru ca ceeace se intampla acum in Romania este dincolo de pragul meu de suportabilitate .
Se apropie Craciunul dar nu am nici un motiv de fericire ,iar de anul nou nici atat .
Sarbatoriile sunt frumoase cand te poti bucura ori pe mine ma cuprinde o tristete pe care niciodata nu am simtit pana acum.
Totul se duce intr-o directie cumplita iar toata populatia tarii asista la acest dezastru politic economoic cu gandul la masa de craciun si cam atat .
Mie nu imi este pofta de mancare ,nu mai vreau sa aud colinzi nu mai vreau luminite nu mai vreau falsitate nu mai pot sa aud muzica de craciun in contextul actual.
Azi o masina era sa ma loveasca frontal pentru ca era teribilist si depasea fara vizibilitate intr-o curba pe linie continua pe sosea 
Reflexele mele m-au salvat viata insa nici nu stiu de ce m-am ferit .
Ce fel de viata va urma dupa ce tot ce se pregateste acum se va pune in practica.
Aveam 23 ani cand tatal meu am murit si in cateva zile urama craciunul .
Va spun nu a fost atat de trist acel craciun cum simt acum pentru ca realizez ca ori ce facem ori ce am face suntem nenorociti de o gasca de nenorociti .
Am putea scapa de ei dar pentru asta Presedintele tarii ar trebui sa isi riste pozitia sa salveze poporul ,pentru asta Printul Nicolae ar trebui sa faca minuni .
Nu avem lideri !!!
NU avem lideri !!!
Este cel mai trist lucru pe care il pot percepe si regreta.
Fara lideri vom fi o masa de oameni care vom primi din 4 in 4 ani galeti electorale .
Unde sunt 70 % dintre votantii romani care nu au ales nici PSD nici PNL unde sunteti .
Acum cei 70 % ar reprezenta o putere decisiva si doar o tara este in joc nimic altceva .
Ce sa spun copilului meu ?
Spuneti voi ce sa spun copilului meu?
Cei care isi fac de cap sunt un procent majoritar din 30 %. adica fata de populatia tarii o minoritate .
Unde este majoritatea unde se ascunde .
De ce se intampla asta cu noi si pana cand .
De unde atata aroganta minciuna manipulare si deruta .
Am tras volanul pentru ca instinctul imi dicta dar nu mai simt fericirea ca traiesc.
Cred ca cheful de anul nou mai degraba este un dans nebun al mortii in care oamenii nici nu stiu ca prin dans trec usor pe lumea cealalta .”

De la Piatra-Neamț, orașul care l-a dat țării pe Ticu Lăcătușu, cel mai mare alpinist român, astăzi se cuvine adăugat un regret particular. Ticu mărturisea în urmă cu doi ani, când a fost vizitat de Zsolt în Cheile Șugăului, regretul că nu l-a întâlnit „ceva mai devreme, acum vreo 20 de ani”.

Viorel COSMA

P.S. Despre cine a fost Zsolt Torok și una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste făcute României, puteți citi aici.