Această hotărâre contrastează cu cea a Înaltei Curți pentru Anglia și Țara Galilor, care, pe 6 septembrie, a considerat că suspendarea Camerei Comunelor și a Lorzilor este „legală”. Această decizie a guvernului este „în esență politică”, iar judecătorii nu trebuie să decidă, a adăugat Curtea de la Londra.
Johnson a luat controversata decizie la sfârșitul lunii august, pe motiv că guvernul său avea nevoie de timp pentru a elabora un plan de reformă, dar cu câteva săptămâni înainte de un Brexit pe 31 octombrie, opoziția a strigat că este vorba despre un blocaj democratic. Pe lângă cele două căi de atac depuse la instanțele scoțiană, engleză și galeză, o a treia este în aşteptare la Înalta Curte a Irlandei de Nord.
Se va redeschide Camera Comunelor după-amiaza? Va participa Boris Johnson la problemele tradiționale ale guvernului de pe ordinea de zi? Miercuri, confuzia a domnit câteva ore, înainte ca guvernul să dea de înțeles că va aștepta avizul Curții Supreme, imediat sesizată miercuri, pentru a-și reconsidera decizia.
Curtea Supremă este programată să participe de la 17 septembrie. Ce abordare vor adopta cei nouă judecători deja numiți? Scoțiană sau englezească? Dacă prima ar fi favorizată, ar fi „dinamită constituțională” pentru avocatul David Allan Green, de asemenea cronicar pentru „Financial Times”. Și dintr-un motiv întemeiat: confirmând caracterul ilegal al suspendării Parlamentului, judecătorii ar ajunge la concluzia că informațiile furnizate de dl. Johnson Reginei și deputaților, pentru a justifica suspendarea Parlamentului, au fost înșelătoare.
Opoziția nu a greșit. Unii din rândurile laburiştilor şi liberal-democraţilor au cerut demisia lui Johnson. Pentru Sir Ed Davey, numărul doi din Lib-dem, „dacă se dovedește că [guvernul] a înșelat-o pe Regină, întreaga țară ar fi profund șocată și alarmată”. „Boris Johnson se va găsi într-o poziție de nejustificat, toți parlamentarii care cred în Constituția noastră ar trebui să spună pur și simplu ‘Ne oprim’ „, a spus alesul conservator Dominic Grieve, expulzat din partid pentru că i s-a opus strategiei lui Johnson.
Nigel Farage, liderul partidului Brexit, a preferat să atace direct judecătorii, acuzați de politica „de interferență politică”, într-un registru de acum clasic al brexiterilor duri.
În 2016, când justiția a tranşat chestiunea, forțând-o pe Theresa May să obțină undă verde de la Parlament pentru a declanșa procesul formal al Brexitului (articolul 50), „The Daily Mail” a fost scandalizat şi i-a numit pe judecător „dușmani ai poporului”.
Miercuri, guvernul s-a ferit să împrumute prea deschis această retorică. Critici voalate au circulat pe Downing Street, punând la îndoială imparțialitatea judecătorilor scoțieni, însă Robert Buckland, secretarul justiției, și-a exprimat pe Twitter „încrederea totală în independența lor”. Totuşi, dl. Johnson a jucat în continuare cartea „popor contra parlamentari”, miercuri.
În loc să treacă strada pentru a merge la Camera Comunelor pentru a se confrunta cu deputații, el a preferat, din biroul său din Downing Street, să participe la un improvizat Facebook Live, redenumit „Întrebări ale poporului către primul ministru”. Cu iPad-ul la îndemână, cu ochii aţintiţi asupra camerei video, Boris Johnson a acordat cincisprezece minute pentru a răspunde îngrijorărilor online exprimate de Rosy, Geraldine sau chiar Emma, care l-au acuzat de autoritarism: „Parlamentul nu a reuşit să realizeze voința poporului [Brexit], acesta este adevăratul eșec democratic”, le-a răspuns imediat premierul.
