- Financial Times: Doar una din cinci companii britanice e pregătită pentru comerțul UE în cazul unui Brexit fără acord
Doar una din cinci companii britanice ar putea continua să aibă relații comerciale cu firme din UE în cazul unui Brexit fără acord, potrivit unui sondaj făcut printre managerii britanici publicat miercuri.
Informațiile legate de nivelul scăzut de pregătire vine la o zi după ce o serie de documente ajunse la redacția Financial Times arătau că efectele întreruperii legăturilor comerciale cu UE ar fi amplificate de faptul că autoritățile vamale europene vor întoarce din drum camioanele de marfă care ar avea documente incomplete.
Managerii au fost chestionați dacă au numărul EORI necesar (numărul EORI este un număr unic în Uniunea Europeană, pe care autorităţile vamale îl atribuie operatorilor economici şi altor persoane interesate, în vederea utilizării acestuia la toate operaţiunile vamale derulate de acestea pe teritoriul UE)pentru a interacționa cu autoritățile vamale ale UE, dacă pot completa o declarație vamală cu exactitate și alte asemenea detalii legate de comerțul cu UE.
Rezultatele au arătat că doar 22 la sută dintre companiile din Marea Britanie cu furnizori din UE au finalizat cele patru etape de bază necesare pentru a completa corect documentele în vederea unui export de mărfuri către UE în cadrul unui Brexit fără acord.
Cifra este doar marginal mai bună decât cele 14% înregistrate în martie anul curent. John Glen, economist la firma care a făcut surveyul, spune că rezultatele arată că, la numai câteva săptămâni înainte de Brexit, Guvernul se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a se pregăti din timp pentru efectele comerciale ale ieșirii fără acord din UE.
Sondajul a mai arătat că una din zece firmele importatoare care doresc să își facă stocuri de pe acum în eventualitatea unui Brexit fără acord se chinuie să găsească spațiu de depozitare suplimentar pentru mărfurile lor.
Spațiile de depozitare sunt aproape în întregime pline în Marea Britanie, potrivit UK Warehousing Association, care estimează că mai sunt depozite disponibile echivalente cu două zile de importuri, adică la jumătate din ceea ce exista înainte de termenul limită anterior pentru Brexit, adică în martie. Peter Ward, directorul executiv al UKWA, a declarat că Brexitul nu putea veni, din acest punct de vedere, într-un moment mai prost. „Termenul limită pentru 31 octombrie nu ar fi putut veni într-un moment mai rău, ciocnindu-se cu perioada de vârf a logisticii în perioada de Crăciun, inclusiv Black Friday și Cyber Monday”, a spus el.
„Acum vedem începutul campaniei de pregătire pentru Brexit a guvernului, cu avertismente care apar pe indicatoarele montate pe autostrăzi. Dovezile noastre sugerează că firmele sunt cu 50% mai puțin pregătite pentru un hard Brexit.”
- Les Echos: Frauda pe Internet a scos din buzunarele francezilor un miliard de euro în ultimii doi ani
Înșelătoriile financiare făcute pe internet aduc un mare prejudiciu francezilor. Numai în perioada iulie 2017 – iunie 2009, aceștia au pierdut aproximativ 1 miliard de euro. Parchetul din Paris, dar și supraveghetorul piețelor financiare au convocat marți dimineață mobilizarea generală în biroul de la etajul 26 al tribunalului din Paris, pe bulevardul Clichy.
Deși avertizaseră timp de mai bine de trei ani asupra ofertelor frauduloase de investiții sau cele privind credtele oferite pe net, infractorii au continuat să activeze. „Avem de-a face cu o infracționalitate agilă, care se adaptează rapid cerințelor digitale. Vrem să avertizăm populația să se protejeze mai bine și să raporteze imediat tentativele de fraudă la care au fost supuși”, a avertizat Remy Heitz, procurorul general al Republicii.
Dacă în 2016 ofertele frauduloase veneau sub forma unor credite fals avantajoase sau schimburi valutare atractive, acum escrocheriile s-au mutat în comerțul de carte, în tranzacțiile cu criptomonede, cele imobiliare sau tranzacții cu metale rare.
Într-un moment în care ratele dobânzilor sunt foarte scăzute, ideea unor asemenea tranzacții ar putea părea foarte tentantă pentru oameni, aceștia căutând produse care să le aducă un randament cât mai mare.
Un octogenar a pierdut circa 500.000 de euro după ce a investit în mai 2018 circa 40.000 euro într-o platformă falsă intitulată ”Becoins”. Prejudiciul său nu este doar financiar. A slăbit cu 10 kilograme și suferă în prezent de sindromul depresiv anxios. Un consilier l-a contactat telefonic și i-a promis un randament ridicat dacă investește în criptomonede. Problemele sale au început când a vrut să-și recupereze banii și presupusul profit. Imediat a fost contactat de deținătorii platformei ca fiind reprezentanți ai Fscului care i-au cerut un impozit de 8.000 de euro. Deoarece acesta refuza să plătească suma, factura tot creștea, ajungând la 70.000 de euro, pe bătrânul i-a achitat. Escrocul a amenințat în numele Banque de France cu o amendă de 90.000 de euro pentru tranzacții ilegale și tot așa. În final, factura de plată au fost toate economiile sale de 481.000 euro.
Francezii înșelați nu au un profil tipic. Nicio categorie de vârstă nu este scutită. Cei peste 50 de ani sunt mai afectați: reprezintă mai mult de 65% dintre victime și 81,5% din totalul sumelor pierdute. Persoanele în vârstă de 60 de ani și mai mult sunt deosebit de vulnerabile, deoarece au mai multe economii și sunt izolate social. Regiunea PACA este cea mai afectată de escrocherii, urmată de Auvergne-Rhône-Alpes și Occitanie.
- The Guardian: Islanda găzduieşte prima conferinţă internaţională importantă a mişcării #MeToo
Reuniunea, care va dura trei zile, va încerca să analizeze motivul pentru care mişcarea s-a bucurat de atâta sprijin şi efectele pe care ea le-a avut
Marţi, la Reykjavik, are loc prima conferinţă internaţională importantă pe tema mişcării #MeToo, evenimentul fiind găzduit de premierul islandez, care şi-a exprimat speranţa ca el să contribuie la „intrarea în istorie a hărţuirii sexuale”.
Reuniunea de trei zile va încerca să afle de ce mişcarea s-a bucurat de atâta sprijin, analizând totodată efectul pe care ea l-a avut în diverse ţări şi în diverse domenii. Printre participanţii veniţi din întrega lume se vor număra persoane cu dizabilităţi, îngrijitoare şi migrante al căror glas nu se făcuse auzit până la lansarea haştagului, în octombrie 2017. Ele îşi vor împărtăşi experienţele şi vor discuta o modalitate de a profita de ocazie pentru a ajuta la combaterea abuzurilor şi violenţelor sexuale.
Premierul islandez, Katrin Jakobsdótir, a declarat pentru The Guardian că evenimentul încearcă să „creeze o platformă pentru o discuţie internaţională mai amplă despre impactul şi despre viitorul mişcării #MeToo”. Ea a adăugat că „mişcarea a dezvăluit nivelul ‘epidemic’ al hărţuirii sexuale şi al abuzurilor la care sunt supuse femeile în lume. Le datorăm asta tuturor acestor femei, femeilor care nu pot vorbi şi generaţiilor viitoare, pentru a elabora nişte politici şi pentru a pleda pentru o schimbare radicală a situaţiei, astfel încât realităţile dezvăluite de #MeToo să intre cât mai curând în cărţile de istorie”.
La conferinţă urmează să participe printre alţii Purna Sen, purtătoarea de cuvânt a ONU pentru probleme vizând hărţuirea sexuală, activista americană Angela Davis, Catherine Mayer, cofondatoarea Partidului pentru Egalitatea Femeilor din Regatul Unit, dramaturga Justina Kehinde şi Gary Barker, susţinător al unei masculinităţi pozitive.
Halla Gunnarsdótir, consultantă a guvernului islandez pentru egalitatea între sexe şi una dintre principalele organizatoare ale conferinţei, a declarat că reuniunea #MeToo Forward va analiza ceea ce a revelat mişcarea în diverse ţări, printre care SUA şi Marea Britanie, unde ea a devenit explozivă după dezvăluirile pe tema abuzurilor sexuale comise de producătorul de film Harvey Weinstein (acuzaţii pe care el le respinge), precum şi în ţările nordice, unde mişcarea s-a aflat pe prima pagină a ziarelor.
La reuniune şi-au anunţat participarea 800 de persoane, cifra reprezentând aproape dublul numărului estimat. Participarea este gratuită, iar discuţiile vor fi transmise în direct.
Halla spune că mulţi s-au arătat surprinşi că Islanda, ţară care, ca de altfel toate statele nordice, este văzută exemplu al unor politici sociale demne de urmat, s-a oferit să găzduiască evenimentul după scandalurile care au dus la apariţia #MeToo în SUA şi Marea Britanie.
„Dar încă mai încercăm să aflăm ce înseamnă cu adevărat mişcarea #MeToo. Este o revoluţie? O subversiune? E doar o mică şansă sau e ceva mai mult? Ceea ce sper este ca această conferinţă să ţină trează conştiinţa, iar dacă există o ripostă, ea ne va ajuta să îi facem faţă”, adaugă Halla. (RADOR)
Alte știri pe scurt:
- Criza din Golful Persic provocată de atacarea infrastructurii petroliere saudite continuă să monopolizeze atenţia presei internaţionale. Cotidianul brazilian O Globo își dedică editorialul „atacului care a micşorat cu peste 5% oferta mondială de petrol”, ridicându-i „brusc prețul cu aproximativ 20%”. „Se reaprinde focarul crizei din Orientul Mijlociu, cu ameninţări la adresa economiei mondiale”, iar regiunea ”își confirmă capacitatea de a afecta lumea”. „Chiar dacă Arabia Saudită a fost ținta, mânușa a fost aruncată la picioarele dlui Trump. Iar în acest moment periculos, președintele Trump are puține opțiuni, puțini aliați, o echipă de securitate națională incompletă și puțină credibilitate”, consideră New York Times, care pledează pentru o soluție diplomatică. Iranul nu este însă deocamdată dispus la negocieri, arată Le Figaro, care-l citează pe ayatolahul Ali Khamenei: „în opinia unanimă a tuturor oficialilor Republicii Islamice Iran, nu va exista nicio negociere cu Statele Unite, la niciun nivel”. Washington Post apreciază că „Trump și-a săpat singur groapa” în chestiunea iraniană, iar aliatul său saudit a contribuit și el la destabilizarea regiunii, intrând în războiul din Yemen „fără obiective realizabile și fără o strategie coerentă”. Dar, „fie intenționat, fie accidental, Iranul a exagerat de data aceasta”, opinează Financial Times, care identifică încă un factor care a contribuit la criză: „mai puțin observat a fost un război din umbră, intensificat în ultimele săptămâni, dus de aliați ai SUA, în principal Israelul, contra aliaților iranieni și interpușilor șiiți din Siria, Liban și Irak”.
- Schimbări politice se anunță și în Italia, unde fostul premier „Matteo Renzi a părăsit Partidul Democrat, la o săptămână după confirmarea în guvern. Liderii partidului au reacţionat cu furie. Domnul Renzi a afirmat că doreşte să creeze un nou partid, pentru a face politică într-un mod diferit”, transmite BBC. Agenția ANSA detaliază că „Matteo Renzi a declarat că vor fi alături de el în jur de 30 de parlamentari, iar grupuri autonome vor lua naştere în această săptămână. Renzi afirmă că vrea să îşi petreacă următoarele luni luptând împotriva lui Salvini, nu să se apere. «Va fi un bine pentru toţi ieşirea mea din PD, şi pentru Conte, partidul a devenit o multitudine de curente, lipseşte o viziune pentru viitor»”, și-a explicat el decizia. La Libre Belgique titrează că „Matteo Renzi trântește ușa Partidului Democrat și își creează propria mișcare”. „El a dat totuși asigurări că el și aleșii care îl vor urma vor continua să dea sprijin parlamentar noului guvern al lui Giuseppe Conte, format din PD și Mișcarea 5 Stele.” Noul partid al lui Renzi “nu va fi un partid politic tradițional”, ci “o casă”, a declarat fostul premier. El a dat asigurări că mișcarea lui nu va participa la alegeri “timp de cel puțin un an”.
- Între timp, la Bruxelles a avut loc o primă reuniune a Consiliului Afacerilor Generale al UE pentru a discuta situația statului de drept și în special cazul Ungariei. Politico redă avertismentul vicepreședintelui Comisiei Frans Timmermans către Varșovia și Budapesta: „Pot spune foarte clar că toți aceia care cred că acesta este un fel de sfârșit de epocă, fiindcă îmi voi preda acest portofoliu altor colegi din Comisie și ei cred că acest lucru va pune capăt acestei dezbateri, se înșală categoric”. Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a calificat procedura drept „o vânătoare de vrăjitoare politică”, citează EUobserver. Ea a acuzat că procedura face parte dintr-o „campanie de răzbunare a elitei pro-migrație”, declarând reporterilor că „noi apărăm Europa, identitatea europeană, cultura creștină, modul european de viață de secole, ar trebui să fim sprijiniți, nu atacați”, o aluzie clară, consideră EUobserver, la redenumirea portofoliului migrației drept „protejarea modului european de viață”.
