Ca în fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune o tema și în 2019 recomandă cu acest prilej organizarea de acțiuni care să orienteze populația spre programe alimentare echilibrate nutrițional, ușor de urmat pe perioadă indelungată si care să fie accesibile tuturor categoriilor de populație.
Datele Organizației Mondial a Sănătății arată că o combinație dintre o dietă nesănătoasă și un stil de viață sedentar a dus la creșterea ratei de obezitate, nu numai în țările dezvoltate, ci și în țările cu venituri mici, unde foametea și obezitatea adesea coexistă. Aceleași date scot in evidență că, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți (5-19 ani) sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni suferă de foame.
Tot Organizația Mondială a Sănătății spune că adolescenții reprezintă 20% din populația globului, iar starea lor de sănătate și gradul lor de educație sunt de o importantță cardinală pentru toate țările lumii. La nivel european 1 din 3 adolescenți suferă de obezitate, o creștere spectaculoasă fiind observată, în ultimii ani, în țările din estul Europei, din care face parte și România.
Specialiștii atrag atenția ca dieta neadecvată este factorul de risc principal pentru decesele cauzate de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.
Cel mai longeviv bărbat in 2019, Gustav Gernetg, 114 ani, nascut chiar pe 15 octombrie 1905: „Toată viața mea am trăit frumos, am mâncat bine, dar niciodata diete, mereu unt, niciodată margarină, nu am atins țigara si am baut alcool numai la sarbatori.”
Obezitatea și alte forme de malnutriție afectează una din trei persoane. Estimările OMS indică faptul că până în 2025 vor fi afectați unul din doi oameni.
La București Academia Oamenilor de Știință din România împreună cu Societatea Română de Educație Nutrițională, in cadrul evenimentului cu tema „Alimentația viitorului: de la ADN la tradiție!” au prezentat situația Romaniei, dietele care îi reprezinta pe români și ce se poate face pentru adoptarea unui regim de viață echilibrat.
„Alimentele naturale integrale, sunt alcătuite din nutrienţi şi non-nutrienţi, combinaţi cantitativ şi calitativ, conform unei anumite ordini (informaţii) caracteristică fiecărei plante sau animal comestibil. Această aranjare naturală a componentelor alimentelor se concretizează într-o matrice informaţională. După consumul alimentului, informaţia matricei lui informaţionale, va interacţiona direct cu informaţia genetică, metabolică a fiecărei celule a corpului nostru, producând efecte benefice sau nocive, afectându-ne astfel starea de sănătate. În cazul dezasamblării sau asamblării greşite a componentelor alimentelor naturale, prin pregătirea lor casnică sau industrială, se denaturează acea informaţie care dă sens fiziologic, metabolic hranei, scăzându-i valoarea nutriţională şi păcălind organismul la nivel celular. Asadar, un aliment, din punct de vedere funcţional-fiziologic, nu este suma componentelor lui” explică prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi, de la Facultatea de Biologie a Universității București.
Totodată, specialiștii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenței există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire și activitate fizică precare, absența micului dejun, gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale, mâncatul în exces și apariția obezității de aport, etc. Ei consideră că prin programe bine definite de educație nutrițională se pot depăși aceste dificultăți, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.
„Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate. Urmatorii 10 ani de studii promit că alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului și că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va incheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va întelege faptul ca alimentele care hrănesc și energizează un individ, produc oboseală cronică sau balonare altuia. Așadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în masură să recomandăm excat ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cat de des. Deși par la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de: insecte, alge, GMO, carne din plante, plante perene, etc. Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate. O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hranire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă.” – a precizat Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu, de la Universitatea Româno Americană din București.
