Rep: Organizațiile de protecție a consumatorilor de servicii financiare militează pentru încurajarea folosirii banilor cash. „Trebuie să ne gândim la dificultatea tot mai mare a consumatorilor de a-și accesa banii proprii. Numărul bancomatelor a scăzut, băncile introduc diverse taxe sau comisioane pentru utilizarea bancomatelor, astfel încât nu doar că bancomatele sunt mai rare, dar devin și tot mai scumpe!”, spune Jean Allix, unul dintre membrii specializați pe servicii financiare ai conducerii Biroului European al Uniunilor de Consumatori- BEUC. Cum îi răspundeți?
Cosmin Vladimirescu: Sunt două afirmații. Una, că numărul bancomatelor e în scădere, ceea ce e valabil și pentru România. E un fapt pe care nu îl poți nega. Și există argumente serioase pentru care el se petrece. Nu sunt de acord în schimb cu cealaltă afirmație, cum că devine tot mai costisitor să dispui de propriul numerar. În România cam toate băncile oferă accesul la numerar în mod gratuit. Chiar aseară mă uitam la noua reclamă de la George….
- Numărul bancomatelor este în contracție și fiindcă ele sunt costisitoare….
Rep: Iertați-mă, dar aici vă contrazic. Eu cu cardul de firmă nu retrag gratuit…
Cosmin Vladimirescu: Experiența Dvs e probabil legată de banca cu care lucrați, dar eu mă refer aici la întreaga piață. Probabil că ați rămas cu un pachet mai vechi, dar acum acesta este benchmarkul în piață – retragerea de numerar gratuită… Veți găsi cu siguranță un pachet mai bun în piață, dacă veţi căuta.
George oferă facilitatea asta – retragere gratuită a cashului – în întreaga lume. Și asta este relevant, câtă vreme discutăm de una dintre principalele bănci din sistem.
Dar să revin la bancomate. Numărul lor este în contracție și fiindcă bancomatele sunt costisitoare……
Rep: Și nerentabile, probabil….
Cosmin Vladimirescu: Da, și nerentabile. Ele trebuie instalate în niște locații care se închiriază și care trebuie să fie din categoria premium, să aibă trafic ridicat șamd. Chiriile sunt și ele foarte mari, fără să mai punem la socoteală că respectivele bancomate trebuie întreținute, alimentate…Transportul se face prin firme specializate, iar numerarul de cele mai multe ori e cumpărat de la BNR. Cash-ul are un cost fie că îl percepem noi sau nu, dar el există și cineva îl suportă. Drept pentru care, odată ce lumea a început să migreze de la retrageri de numerar la plăți cu cardul, nevoia de a instala bancomate s-a diminuat. Și pe urmă, lumea se îndreaptă spre surse alternative chiar și pentru plățile de mică valoare. Dacă vreau să îi dau niște bani unui prieten, pot s-o fac dându-i cash sau pot apela la aplicații P2P, cum e Volt, de exemplu.
Rep: O altă critică adusă societății cashless este aceea că o lume fără numerar ar însemna excluderea financiară și socială a tuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, nu fac parte din societatea digitală; lipsa unor alternative la plățile electronice, adică opțiuni limitate a consumatorilor, dar mai ales ar însemna pierderea completă a vieții private, deoarece o societate fără numerar este o societate totalmente supravegheată electronic. Nemaivorbind de cei de vârsta a treia, încă ne-deprinși cu lumea digitală. Cum vedeți acest lucru?
Cosmin Vladimirescu: Mi-e foarte greu să confirm acest lucru într-o piață care crește cu 30%. Populația îmbătrânește și asta e o realitate în România. Media de vârstă a crescut. La noi e pe la 41 de ani. Dar față de Turcia, unde vârsta medie e 30 de ani – mai tineri, adică – ratele de creștere în România sunt mai mari. Lumea învață tot mai mult să plătească cu cardul, asta e ce vreau să subliniez. Și vreau să vă mai spun ceva: mama mea a învățat să plătească cu cardul. Nu la magazine, că acolo știa. Mă refer la plăți pe Internet; unul dintre copiii mei își dorea ceva de la eMag și mama a fost nevoită să învețe cum să facă acea plată….
Rep: Mama Dvs trăiește în București?
Cosmin Vladimirescu: Da, e din București
- Oamenii din rural sunt mult mai captivi decât suntem noi și au mult mai puține opțiuni
Rep: Mă iertați, dar mă gândesc că există diferențe mari între București și restul țării…
Cosmin Vladimirescu: Nu cred…În ceea ce privește e-commerce-ul nevoia mai mare e în zona urbană mică și rurală. Oamenii din aceste zone au nevoie de o alternativă eficientă la prețurile oferite de comerțul de proximitate. Ei sunt mult mai captivi decât suntem noi și au mult mai puține opțiuni. Și atunci pentru ei are o importanță mult mai mare că pot căuta un produs online la cel mai bun preț pe care să-l cumpere. Iar aici cash-ul devine iarăși un factor limitativ pentru că el poate fi acceptat în comerțul online, dar cu siguranță nu va fi acceptat la o achiziție de pe Amazon, sau când vine vorba să plătești un abonament Netflix.
Întorcându-mă la problema bancomatelor, aș aminti că noi am susținut foarte mult ceea ce media denumea legea cash-back, care spune că toți comercianții care acceptă carduri au posibilitatea să își vândă numerarul din casa de marcat. Să-și distribuie numerarul. Cu alte cuvinte, nu mai trebuie nici măcar să cauți un bancomat. Odată ce va crește rețeaua de acceptare din zona rurală vei putea retrage în numerar de la comerciantul de la care ai făcut cumpărături.
Rep: Și asta când se va întâmpla?
Cosmin Vladimirescu: Păi s-a întâmplat deja, legea e în vigoare, acum avem o dezbatere privind plafonul. Inițial fusese setat la 10.000 de euro cifră de afaceri pe an, adică la 800 și ceva de euro pe lună. Veți spune că e mic acest plafon, dar 27% din comercianți erau sub acest plafon.
Rep: Așa declară ei..
Cosmin Vladimirescu: Da, declarat de comercianți. Acum plafonul a urcat la 50.000 de euro ceea ce face legea cvasi-inutilă. Adică nu mai asanează economia. Comercianții au posibilitatea de a oferi numerar în urma unei plăți cu cardul. Deci, dacă ai plătit cu cardul, câștigi dreptul de a retrage numerar.
Rep: Dar în zonele rurale, unde bancomatele lipsesc cu desăvârșire….
Cosmin Vladimirescu: Acolo lipsesc și cardurile, să știți. Dar sunt, de pildă, carduri de masă – oameni care trăiesc în zona rurală, dar care lucrează în urbanul mic, unde companiile le oferă acest beneficiu social – care au migrat spre forma lor electronică. Cu acele carduri nu pot retrage numerar. Dar le pot folosi la magazinele din zona rurală, dacă există, bineînțeles, POS-uri. Oricum, gradul de penetrare a serviciilor financiare e similar cu gradul de urbanizare. Cam toți de la oraș au card, au la dispoziție bancomate, în vreme ce oamenii din zona rurală nu au nici carduri nici bancomate și sunt excluși financiari. Lucrurile astea trebuie să crească mână în mână, concomitent. În clipa în care se vor emite carduri în zona rurală noi trebuie să fim pregătiți cu rețeaua de acceptare. Și când spun asta, mă refer la POS-uri, ca oamenii să poată face cumpărături și să retragă numerar.
România are o mare problema cu economia gri
Noi avem o mare problemă cu economia gri. Cam 27-28% din PIB o reprezintă economia gri. Nu numai că nu se plătesc taxe, dar și produsele sunt de foarte proastă calitate. Proveniența lor nu poate fi urmărită. De aceea ANPC-ul este partenerul nostru în această inițiativă, au nevoie de această trasabilitate și au nevoie să scape de produsele proaste pentru populație. De asemenea, ANAF e foarte interesat de albirea economiei prin creșterea ponderii tranzacțiilor electronice. Și nu mă refer doar la plățile cu cardul. Ci la orice formă de plată electronică. Cu cât ai mai multe tranzacții electronice, cu atât evaziunea scade.
Rep: Păi și cu ce bani să modernizăm ANAF că banii de la Banca Mondială s-au dus….?
Cosmin Vladimirescu: Propunerile noastre au constat într-un pachet de 10 măsuri care, dacă ar fi fost aplicate, ar fi adus un surplus de taxe colectate în 5 ani de vreo 14 miliarde de euro. Adică de 3 ori bugetul Sănătății sau Educației…
Era vorba de legea cash-back, impunerea unei alte limite pentru plățile în numerar. Mai era vorba de distribuirea beneficiilor sociale prin carduri prepaid ș.a. Actualul ministru de Finanțe a asistat la multe discuții și poate vom relua discuțiile pentru a vedea ce se poate face.
Rep: Cum v-a venit ideea ”blocului fără cash”?
Cosmin Vladimirescu: Păi e o realitate de care ne izbim cu toții. Știm că nu putem plăti întreținerea cu cardul.
Rep: Și ce trebuie să facă concret un administrator de bloc ca să…?
Cosmin Vladimirescu: E un site unde poate intra și acolo trebuie doar să își lase acolo datele. Va fi contactat cu siguranță.
Rep: Și piața din Sibiu, unde poți cumpăra pătrunjel cu cardul?
Cosmin Vladimirescu: Piața din Sibiu a fost la început o tarabă dintr-o piață din Capitală.
Rep: Cum adică…?
Cosmin Vladimirescu: Am pus acum vreo 4 ani un POS la o tarabă din București, vrând să demonstrăm că poți plăti orice și oriunde cu cardul. Apoi am făcut un parteneriat cu Asociația Piețelor din România. Sibiul a fost ales pentru că e un oraș cu iz istoric. Președintele Asociației este din Sibiu și administrează piața de acolo. Apoi, Sibiul e foarte dezvoltat din punctul de vedere al plăților electronice. Acum vreo 10 ani lansasem plata în autobuz cu cardul a călătoriilor.
- Valoarea medie a plăților online cu cardul
Rep: Când vom putea plăti cu cardul la metrou?
Cosmin Vladimirescu: Nu pot să vă spun, dar e foarte aproape acest moment. Noi am avut acceptare la metrou din 2010. Până acum un an și jumătate când s-au schimbat turnicheții. Acum suntem foarte aproape de lansarea unui serviciu de genul acesta. Foarte aproape! (discuția a avut loc doar cu câteva ore înainte ca BCR să anunțe noua soluție de plată cu cardul contactless a călătoriilor cu metroul în București-n.red)
Rep: Care mai e valoarea medie a plăților online cu cardul?
Cosmin Vladimirescu: Cele mai recente date arată că plățile online inițiate de pe desktop au o valoare medie de 243 de lei, iar cele inițiate de pe telefonul mobil au o valore medie de 210 lei. Contează mult viteza cu care retailerii online își fac website-uri adaptate telefoanelor mobile. Experiența de mobil e diferită de cea de pe desktop. Pe măsură ce își dezvoltă aplicații sau își optimizează site-ul pentru mobil, traficul de pe telefon va crește.
Rep: Va ajunge telefonul, banca viitorului?
Cosmin Vladimirescu: Cred că a ajuns deja!
Rep: De ce s-a retras Mastercard din proiectul Libra?
Cosmin Vladimirescu: Au fost niște întârzieri ale proiectului Libra, generate de discuții legate de reglementare… De asemenea, am găsit niște lucruri pe care le putem face mai repede. Tocmai am anunțat că susținem FacebookPay. Au și un proiect nou acum, de a simplifica și unifica plățile pe toate platformele pe care le dețin, astfel încât să nu mai fi nevoit sa-ți duci credențialele pe fiecare platformă.
Rep: În 2015, MasterCard si Samsung Electronics Co., Ltd. au anuntat extinderea parteneriatului lor global prin utilizarea platformei MasterCard Digital Enablement Service (MDES), pentru a implementa serviciul Samsung Pay în Europa. Văd că nici până astăzi nu s-a întamplat nimic. De ce?
Cosmin Vladimirescu: Parteneriatul există în unele piețe, nu și în România. Samsung nu ”împinge” mai departe acest parteneriat. Probabil că nu e o prioritate pentru ei, așa cum e pentru Apple, de pildă.
